FMI avertizează că hrana și energia se vor scumpi mai des. Contribuabilii subvenționează și consumul din străinătate

Oficialii FMI avertizează că episoadele de scumpire bruscă a alimentelor și energiei vor deveni mai frecvente, relatează HotNews. Aceste crize adâncesc sărăcia și amenință stabilitatea economică.

Evaluarea FMI pune următoarele costuri în dreptul intervențiilor generale:

• Plafonarea prețurilor ar putea costa guvernele de trei până la șase ori mai mult.
• Reducerea taxelor pe consum ar putea costa, de asemenea, de trei până la șase ori mai mult.
• Introducerea subvențiilor pentru producători ar putea avea costul indicat mai sus.

Dacă mai multe țări aplică simultan subvenții, acestea devin și mai ineficiente, avertizează instituția. Mai multe guverne la plată nu înseamnă un rezultat mai bun.

Gospodăriile sărace resimt o inflație mai mare

Cercetarea FMI, publicată marți, 6 octombrie 2026, examinează trei decenii de strategii guvernamentale împotriva scumpirilor. Ea folosește și un model economic nou, care ține cont de inflația mai ridicată resimțită de gospodăriile sărace: acestea alocă necesităților zilnice o parte mai mare din buget.

„Pe scurt, crizele costului vieții… afectează stabilitatea prețurilor, reduc nivelul de trai și agravează inegalitatea”, a declarat Chiara Maggi, economistă a FMI și coordonatoarea cercetării.

Salturile mari ale prețurilor bunurilor de zi cu zi, rare de-a lungul istoriei, au provocat presiuni economice și sociale recurente în ultimii cinci ani. FMI le leagă de invazia Rusiei în Ucraina din 2022 și de războiul din Orientul Mijlociu din 2026.

Cercetarea constituie capitolul 2 al raportului World Economic Outlook, despre perspectivele economiei mondiale. Raportul integral urmează să apară săptămâna viitoare.

Prognoza presupunea că războiul se termina în iulie

Economia mondială a rezistat șocului energetic provocat de războiul din Orientul Mijlociu mai bine decât se temea FMI. Instituția estimează o creștere de aproximativ 3% în 2026, în linie cu prognoza din iulie, de 3,0%, dar sub media de 3,5% din 2024 și 2025. Riscurile rămân ridicate.

Prognoza FMI din iulie presupunea încheierea războiului din Iran în aceeași lună. Iranul și Statele Unite și-au intensificat însă atacurile în ultimele luni, iar conflictul s-a extins în țările vecine. Calendarul prognozei a fost respectat doar pe hârtie.

Țările îndatorate primesc și factura petrolului scump

„Acest lucru se întâmplă într-un moment în care creșterea generală din țările cu venituri mici a atins cel mai scăzut nivel din istorie”, a declarat Shantayanan Devarajan, profesor la Universitatea Georgetown și fost economist al Băncii Mondiale, într-o discuție video cu Maggi, publicată tot marți.

El descrie o criză gravă pentru țările în curs de dezvoltare, provocată de suprapunerea petrolului mai scump, datoriilor ridicate, împrumuturilor mai costisitoare și efectelor climatice.

„Creșterea a încetinit enorm. Unele țări, inclusiv Egipt și Indonezia, începuseră să renunțe la subvențiile generale în favoarea transferurilor de bani direcționate”, a explicat Devarajan.

Profesorul a cerut reforme care să stimuleze creșterea economică și să limiteze efectele războiului din Orientul Mijlociu. „Când izbucnește criza, este prea târziu pentru a introduce oricare dintre aceste măsuri, iar rezistența va fi uriașă”, a avertizat el.

Subvențiile pentru producători, preferate de unele state, au fost deosebit de ineficiente, potrivit Maggi: au redus costul unor bunuri care au fost apoi exportate. Ajutorul a trecut granița; contribuabilii interni au subvenționat consumatori din străinătate.