FMI avertizează că hrana și energia se vor scumpi mai des. Contribuabilii subvenționează și consumul din străinătate
Măsurile prin care guvernele încearcă să țină prețurile jos pot veni cu cheltuieli de câteva ori mai mari, avertizează Fondul Monetar Internațional (FMI). Pentru subvențiile acordate producătorilor, instituția arată că introducerea lor ar putea costa de 22 de ori mai mult. Prețul redus are și el o factură.
Oficialii FMI avertizează că episoadele de scumpire bruscă a alimentelor și energiei vor deveni mai frecvente, relatează HotNews. Aceste crize adâncesc sărăcia și amenință stabilitatea economică.
Evaluarea FMI pune următoarele costuri în dreptul intervențiilor generale:
- Plafonarea prețurilor ar putea costa guvernele de trei până la șase ori mai mult.
- Reducerea taxelor pe consum ar putea costa, de asemenea, de trei până la șase ori mai mult.
- Introducerea subvențiilor pentru producători ar putea avea costul indicat mai sus.
Dacă mai multe țări aplică simultan subvenții, acestea devin și mai ineficiente, avertizează instituția. Mai multe guverne la plată nu înseamnă un rezultat mai bun.
Gospodăriile sărace resimt o inflație mai mare
Cercetarea FMI, publicată marți, 6 octombrie 2026, examinează trei decenii de strategii guvernamentale împotriva scumpirilor. Ea folosește și un model economic nou, care ține cont de inflația mai ridicată resimțită de gospodăriile sărace: acestea alocă necesităților zilnice o parte mai mare din buget.
„Pe scurt, crizele costului vieții… afectează stabilitatea prețurilor, reduc nivelul de trai și agravează inegalitatea”, a declarat Chiara Maggi, economistă a FMI și coordonatoarea cercetării.
Salturile mari ale prețurilor bunurilor de zi cu zi, rare de-a lungul istoriei, au provocat presiuni economice și sociale recurente în ultimii cinci ani. FMI le leagă de invazia Rusiei în Ucraina din 2022 și de războiul din Orientul Mijlociu din 2026.
Cercetarea constituie capitolul 2 al raportului World Economic Outlook, despre perspectivele economiei mondiale. Raportul integral urmează să apară săptămâna viitoare.
Prognoza presupunea că războiul se termina în iulie
Economia mondială a rezistat șocului energetic provocat de războiul din Orientul Mijlociu mai bine decât se temea FMI. Instituția estimează o creștere de aproximativ 3% în 2026, în linie cu prognoza din iulie, de 3,0%, dar sub media de 3,5% din 2024 și 2025. Riscurile rămân ridicate.
Prognoza FMI din iulie presupunea încheierea războiului din Iran în aceeași lună. Iranul și Statele Unite și-au intensificat însă atacurile în ultimele luni, iar conflictul s-a extins în țările vecine. Calendarul prognozei a fost respectat doar pe hârtie.
Țările îndatorate primesc și factura petrolului scump
„Acest lucru se întâmplă într-un moment în care creșterea generală din țările cu venituri mici a atins cel mai scăzut nivel din istorie”, a declarat Shantayanan Devarajan, profesor la Universitatea Georgetown și fost economist al Băncii Mondiale, într-o discuție video cu Maggi, publicată tot marți.
El descrie o criză gravă pentru țările în curs de dezvoltare, provocată de suprapunerea petrolului mai scump, datoriilor ridicate, împrumuturilor mai costisitoare și efectelor climatice.
„Creșterea a încetinit enorm. Unele țări, inclusiv Egipt și Indonezia, începuseră să renunțe la subvențiile generale în favoarea transferurilor de bani direcționate”, a explicat Devarajan.
Profesorul a cerut reforme care să stimuleze creșterea economică și să limiteze efectele războiului din Orientul Mijlociu. „Când izbucnește criza, este prea târziu pentru a introduce oricare dintre aceste măsuri, iar rezistența va fi uriașă”, a avertizat el.
Subvențiile pentru producători, preferate de unele state, au fost deosebit de ineficiente, potrivit Maggi: au redus costul unor bunuri care au fost apoi exportate. Ajutorul a trecut granița; contribuabilii interni au subvenționat consumatori din străinătate.
Redacția Rezistența
Redacția Rezistența urmărește deciziile publice din partea în care nu merg: costuri, întârzieri și promisiuni neonorate. Ironia privește interpretarea, nu faptele. Toate articolele →
Citește și
Acordul cu Rheinmetall nu conține pragul general de 60% pentru producția în România invocat de Guvern
CNAS spune că programul de diabet a costat peste 3,3 miliarde de lei în 2025. Costul a crescut cu 59% în cinci ani, pacienții au rămas relativ stabili
Guvernul a pus în buget toți banii programați prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Ministrul admite penalizarea pentru legea salarizării neadoptată
Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră
News24
Diana Șoșoacă, trimisă în judecată pentru că i-ar fi amenințat pe doi polițiști veniți să îi înmâneze amenda de 1.000 de lei
Financiarul
Transelectrica a primit votul acționarilor pentru un plan de investiții de circa 10,5 miliarde de lei până în 2035, cu aproximativ un miliard peste planul anterior
Dolce Sport
Știința Poli Timișoara caută alt stadion pentru meciul de Cupă cu Corvinul. Directorul invocă lipsa iluminatului pe arena Electrica
GetPony
Porsche a livrat cu 16% mai puține mașini în primele nouă luni din 2026, dar profitul din activitatea curentă a urcat la 1,74 miliarde de euro
Revista Ioana
Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu a confirmat șapte pacienți cu COVID-19. La Medicină Internă 1 se fac doar internări de urgență
Lyla
Cum faci testul HPV de rutină de la 25 de ani și când îl repeți dacă rezultatul e negativ