Sari la conținut

Cinci firme care aduc muncitori asiatici ar fi redus taxele cu peste 6,2 milioane de lei, cu facturi prin RO e-Factura

Cinci firme care recrutează și plasează muncitori din Asia ar fi diminuat taxele datorate statului cu peste 6,2 milioane de lei, potrivit Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF). Facturile folosite trecuseră prin RO e-Factura. În verificările inspectorilor, traseul electronic a avut acoperire; serviciile facturate, nu.

Lectură: 12 min
Birou gol pentru procesarea e-Factura
Birou gol pentru procesarea e-Factura - Imagine ilustrativă - Rezistența

DGAF, din cadrul ANAF, a anunțat vineri, 9 octombrie 2026, rezultatele controalelor pornite de la o analiză de risc, relatează News.ro. Cele cinci societăți înregistraseră în contabilitate facturi de peste 32 de milioane de lei, emise de alte trei firme pentru avansuri și pretinse prestări de servicii.

Valoarea facturilor reprezintă operațiunile analizate. Suma suplimentară stabilită de inspectori privește trei categorii de obligații către buget:

  • taxa pe valoarea adăugată (TVA);
  • impozitul pe profit;
  • impozitul pe dividende.

Firmele ar fi anulat TVA de plată prin deduceri pentru servicii fictive

Firmele colectau TVA de la beneficiarii cărora le furnizau forță de muncă. Potrivit mecanismului descris de DGAF, în loc să vireze taxa la buget, ar fi anulat obligația de plată scăzând TVA înscrisă în facturi pentru operațiuni fictive. Taxa venea de la clienți; deducerea, din servicii pe hârtie.

Facturile proveneau de la contribuabili aflați pe diferite niveluri ale unui lanț artificial de tranzacții. Inspectorii DGAF susțin că emiterea prin RO e-Factura ar fi dat operațiunilor o aparență de legalitate și ar fi permis mutarea succesivă a sarcinii fiscale, fără fundament economic.

„Corespunzător constatărilor inspectorilor antifraudă, operațiunile înscrise în aceste documente nu au fost susținute de dovezi privind existența unor servicii efectiv prestate, fiind identificat faptul că facturile au fost utilizate pentru crearea artificială a unor cheltuieli și a unor deduceri fiscale de TVA”, precizează ANAF în informarea de vineri, 9 octombrie 2026. Facturile aveau însă și o altă particularitate constatată de inspectori: contravaloarea lor rămăsese neachitată.

În contabilitate, documentele produseseră deja efecte. Inspectorii au constatat TVA deductibilă, adică taxă scăzută din obligația de plată, și deconturi în care firmele beneficiare declarau repetat solduri negative de TVA. Plata facturilor putea să aștepte. Avantajul fiscal fusese înregistrat.

Firmele emitente aveau probleme fiscale și juridice

La cele trei societăți care emiseseră documentele, DGAF a găsit situații juridice și fiscale incompatibile cu amploarea activităților facturate. Inspectorii au identificat, între altele:

  • situații de inactivitate;
  • situații de insolvabilitate;
  • situații de radiere.

„Totodată, verificările au relevat aspecte privind existența unor legături între societățile implicate și coordonarea acestora de către un grup comun de persoane. Un element relevant identificat în cadrul verificărilor îl reprezintă faptul că unele dintre persoanele desemnate formal în calitate de administratori nu au putut furniza informații concrete privind activitatea societăților pe care le administrau și nici explicații concrete cu privire la operațiunile economice derulate”, mai precizează ANAF. Pe facturi existau operațiuni economice; la unii administratori, nici explicațiile despre ele.

Factura electronică nu ține locul unei operațiuni reale

DGAF arată că simpla existență a unei facturi nu justifică un avantaj fiscal și nici legalitatea unei operațiuni. Deducerea TVA și reducerea bazei impozabile, adică a sumei asupra căreia se calculează impozitul, trebuie susținute de operațiuni reale, efectuate și dovedite prin documente justificative.

Înregistrarea unor facturi fără operațiuni reale în spate poate atrage obligații fiscale suplimentare. După caz, poate duce și la sesizarea organelor competente, în funcție de natura și gravitatea faptelor constatate, avertizează instituția.

„Analiza de risc și verificările antifraudă permit identificarea unor mecanisme prin care sunt create artificial operațiuni economice în scopul diminuării obligațiilor fiscale. DGAF va continua să acționeze în domenii cu risc fiscal ridicat pentru protejarea veniturilor bugetare și pentru asigurarea unui tratament fiscal echitabil pentru contribuabili”, afirmă reprezentanții DGAF în aceeași informare.

Controalele urmăresc atât identificarea și documentarea mecanismelor de diminuare artificială a taxelor, cât și recuperarea prejudiciilor aduse bugetului de stat.

UPDATE 9 octombrie, 09:59: Cinci firme de recrutare ar fi redus taxele cu peste 6,2 milioane de lei, cu facturi trecute prin RO e-Factura

Cinci firme care recrutează și plasează muncitori din Asia ar fi diminuat obligațiile fiscale către stat cu peste 6,2 milioane de lei, potrivit Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF), din cadrul ANAF. Facturile invocate pentru reducerea taxelor trecuseră prin RO e-Factura. Existența lor în sistem ar fi ținut locul serviciilor reale, susțin inspectorii, potrivit Știri pe surse, care citează News.ro.

Rezultatele verificărilor au fost anunțate vineri, 9 octombrie 2026, potrivit Știri pe surse. Controalele au pornit de la o analiză de risc și au identificat în contabilitatea firmelor facturi de peste 32 de milioane de lei, emise de alte trei societăți pentru avansuri și pretinse prestări de servicii.

Suma suplimentară stabilită de inspectori cuprinde trei categorii de obligații către buget:

  • taxa pe valoarea adăugată (TVA);
  • impozitul pe profit;
  • impozitul pe dividende.

Facturile ar fi șters TVA de plată, fără prestații în spate

Firmele colectau TVA de la beneficiarii cărora le furnizau forță de muncă. Inspectorii DGAF susțin că, în loc să vireze taxa la buget, acestea și-ar fi anulat obligația prin scăderea TVA înscrise în facturi pentru operațiuni fictive, primite de la alte firme dintr-un lanț artificial de tranzacții. Banii erau încasați de la beneficiar; obligația către stat ar fi dispărut pe hârtie.

Despre justificarea facturilor, ANAF precizează în informarea privind verificările anunțate vineri: „Corespunzător constatărilor inspectorilor antifraudă, operațiunile înscrise în aceste documente nu au fost susținute de dovezi privind existența unor servicii efectiv prestate, fiind identificat faptul că facturile au fost utilizate pentru crearea artificială a unor cheltuieli și a unor deduceri fiscale de TVA”. Potrivit inspectorilor, contravaloarea documentelor rămăsese neachitată: cheltuieli în contabilitate, fără plăți către emitenți.

Înregistrarea facturilor ar fi produs TVA deductibilă, adică taxa scăzută din cea datorată bugetului. Firmele beneficiare ajunseseră să declare repetat solduri negative de TVA, cu deduceri mai mari decât taxa colectată, potrivit constatărilor antifraudă.

DGAF susține că folosirea RO e-Factura ar fi dat operațiunilor aparența de legalitate și ar fi permis transferarea succesivă a sarcinii fiscale între firme, fără fundament economic. Circuitul documentelor ar fi funcționat; prestațiile înscrise în ele nu au putut fi demonstrate prin acte justificative.

O factură înregistrată nu dovedește că serviciul a existat

Inspectorii arată că deducerea TVA și reducerea bazei impozabile, adică a sumei asupra căreia se calculează impozitul, trebuie susținute de operațiuni economice reale, efectiv realizate și documentate. Factura, singură, nu justifică nici avantajul fiscal, nici legalitatea operațiunii.

Înregistrarea unor documente fără operațiuni reale în spate poate duce la obligații fiscale suplimentare și, după caz, la sesizarea organelor competente, în funcție de natura și gravitatea faptelor constatate, avertizează DGAF. Consecințele invocate de instituție sunt atât fiscale, cât și juridice.

Reprezentanții DGAF afirmă, în informarea despre controale: „Analiza de risc și verificările antifraudă permit identificarea unor mecanisme prin care sunt create artificial operațiuni economice în scopul diminuării obligațiilor fiscale. DGAF va continua să acționeze în domenii cu risc fiscal ridicat pentru protejarea veniturilor bugetare și pentru asigurarea unui tratament fiscal echitabil pentru contribuabili”. Acțiunile anunțate urmăresc documentarea mecanismelor de diminuare artificială a taxelor și recuperarea prejudiciilor aduse bugetului.

Unii administratori nu au putut explica activitatea firmelor

În privința persoanelor din spatele societăților, ANAF adaugă: „Totodată, verificările au relevat aspecte privind existența unor legături între societățile implicate și coordonarea acestora de către un grup comun de persoane. Un element relevant identificat în cadrul verificărilor îl reprezintă faptul că unele dintre persoanele desemnate formal în calitate de administratori nu au putut furniza informații concrete privind activitatea societăților pe care le administrau și nici explicații concrete cu privire la operațiunile economice derulate”. Amploarea facturării avea și un alt corespondent: situațiile juridice și fiscale ale emitenților.

Potrivit DGAF, cele trei societăți emitente prezentau riscuri fiscale incompatibile cu volumul activității înscrise în documente. Inspectorii au identificat, între altele, situații de inactivitate, insolvabilitate sau radiere.

UPDATE 9 octombrie, 09:53: Cinci firme de recrutare ar fi redus taxele cu peste 6,2 milioane de lei folosind facturi trecute prin RO e-Factura

Cinci firme care recrutează și plasează muncitori din Asia ar fi diminuat taxele datorate statului cu peste 6,2 milioane de lei, potrivit Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF). Facturile folosite trecuseră prin RO e-Factura. Serviciile înscrise în ele nu au trecut și proba existenței, susțin inspectorii.

DGAF, din cadrul ANAF, a anunțat vineri, 9 octombrie 2026, rezultatele controalelor pornite de la o analiză de risc, relatează News.ro. În contabilitatea firmelor verificate au fost găsite facturi de peste 32 de milioane de lei, emise de alte trei societăți pentru avansuri și pretinse prestări de servicii.

Suma suplimentară stabilită de inspectori cuprinde trei categorii de obligații către buget:

  • taxa pe valoarea adăugată (TVA);
  • impozitul pe profit;
  • impozitul pe dividende.

TVA încasată de la clienți ar fi fost anulată fiscal cu servicii fictive

Firmele colectau TVA de la beneficiarii cărora le furnizau forță de muncă. Potrivit mecanismului descris de DGAF, în loc să vireze taxa la buget, ar fi scăzut din obligația de plată TVA înscrisă în facturi pentru operațiuni fictive, primite de la alte firme dintr-un lanț artificial de tranzacții. Taxa venea de la clienți; justificarea pentru a nu o plăti statului venea din alte facturi.

Despre justificarea cheltuielilor, ANAF precizează în informarea de vineri: „Corespunzător constatărilor inspectorilor antifraudă, operațiunile înscrise în aceste documente nu au fost susținute de dovezi privind existența unor servicii efectiv prestate, fiind identificat faptul că facturile au fost utilizate pentru crearea artificială a unor cheltuieli și a unor deduceri fiscale de TVA”. În deconturile fiscale, societățile beneficiare ajunseseră să raporteze repetat solduri negative de TVA, adică sume deductibile mai mari decât taxa colectată.

DGAF susține că documentele transmise prin RO e-Factura au servit la crearea unei aparențe de legalitate și la mutarea succesivă a sarcinii fiscale între firme, fără fundament economic. Existența serviciilor era altă chestiune.

Firmele emitente aveau probleme fiscale, administratorii nu puteau explica activitatea

Verificările DGAF au urmărit și cine se afla în spatele societăților. „Totodată, verificările au relevat aspecte privind existența unor legături între societățile implicate și coordonarea acestora de către un grup comun de persoane. Un element relevant identificat în cadrul verificărilor îl reprezintă faptul că unele dintre persoanele desemnate formal în calitate de administratori nu au putut furniza informații concrete privind activitatea societăților pe care le administrau și nici explicații concrete cu privire la operațiunile economice derulate”, arată ANAF. În circuit apăreau inclusiv firme inactive, insolvabile sau radiate.

Potrivit inspectorilor, situația juridică și fiscală a celor trei emitente nu corespundea amplorii activităților trecute în documente. Pe facturi încăpeau prestații pe care situația firmelor nu le susținea.

O factură înregistrată nu ține locul unei operațiuni reale

Reprezentanții DGAF au anunțat continuarea controalelor: „Analiza de risc și verificările antifraudă permit identificarea unor mecanisme prin care sunt create artificial operațiuni economice în scopul diminuării obligațiilor fiscale. DGAF va continua să acționeze în domenii cu risc fiscal ridicat pentru protejarea veniturilor bugetare și pentru asigurarea unui tratament fiscal echitabil pentru contribuabili”. În cazul verificat, documentele justificative și celelalte elemente căutate de inspectori nu au confirmat executarea prestațiilor facturate.

Inspectorii arată că simpla existență a unei facturi nu justifică un avantaj fiscal și nici legalitatea unei operațiuni. Deducerea TVA și reducerea bazei impozabile, adică a sumei la care se aplică impozitul, trebuie susținute prin activități economice reale, efectuate și documentate.

Înregistrarea unor facturi fără asemenea operațiuni poate atrage taxe suplimentare și, după caz, sesizarea organelor competente, în funcție de natura și gravitatea faptelor constatate, avertizează DGAF. Instituția spune că acțiunile sale urmăresc documentarea mecanismelor de diminuare artificială a taxelor și recuperarea prejudiciilor.

Facturile folosite pentru deduceri rămăseseră neachitate, potrivit inspectorilor. Cheltuielile intraseră în contabilitate. Banii nu ajunseseră la emitenți.

Știrea inițială (9 octombrie, 08:53): Facturile au trecut prin e-Factura, statul a pierdut peste 6,2 milioane de lei, susține Antifrauda

Statul a pierdut peste 6,2 milioane de lei într-un lanț de facturi pentru servicii fără dovezi de prestare, potrivit Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF). Facturile trecuseră prin RO e-Factura, sistemul introdus tocmai pentru ca fiscul să vadă tranzacțiile în timp real.

ANAF a anunțat vineri, 9 octombrie 2026, descoperirea mecanismului la cinci societăți care recrutează și plasează muncitori din Asia, relatează HotNews. Inspectorii au identificat în contabilitatea acestora facturi de peste 32 de milioane de lei, emise de alte trei companii.

Pe facturi figurau avansuri și presupuse prestări de servicii. Potrivit DGAF, facturile au rămas neachitate: cheltuielile ajunseseră în contabilitate, banii nu ajunseseră la emitenți.

Taxa încasată de la clienți ar fi fost anulată cu operațiuni fictive

Firmele de recrutare încasau taxa pe valoarea adăugată (TVA) de la clienții cărora le furnizau muncitori. Potrivit mecanismului descris de inspectorii Antifraudă, în loc să vireze taxa la buget, ar fi compensat-o cu TVA deductibilă din facturile pentru operațiuni fictive, adică sume scăzute din obligația de plată către stat.

Facturile ar fi servit astfel la înregistrarea unor cheltuieli și la obținerea deducerilor fiscale. Serviciile nu aveau dovezi, dar produceau reduceri de taxe, potrivit constatărilor DGAF.

Între emitenți și beneficiari existau mai multe niveluri de tranzacții, într-un lanț pe care ANAF îl consideră artificial. În declarațiile fiscale, firmele raportau repetat solduri negative de TVA.

Prejudiciul calculat de inspectori cuprinde TVA, impozit pe profit și impozit pe dividende.

Emitenții facturau servicii pe care nu aveau capacitatea să le presteze

Verificările DGAF arată că firmele emitente nu puteau susține activități de asemenea dimensiuni. Situațiile constatate erau:

  • unele firme erau inactive;
  • altele erau insolvabile;
  • altele erau deja radiate.

Potrivit inspectorilor, RO e-Factura ar fi fost folosită pentru a crea impresia de legalitate și pentru a transfera sarcina fiscală între firme. Înregistrarea facturilor în sistem crea această aparență, deși DGAF spune că nu există dovezi că serviciile înscrise pe ele au fost prestate.

Toate societățile implicate aveau legături între ele și erau coordonate de același grup de persoane, potrivit verificărilor. Unii administratori figurau la conducere în acte, dar nu au putut explica activitatea firmelor pe care le conduceau.

Distribuie

Redacția Rezistența urmărește deciziile publice din partea în care nu merg: costuri, întârzieri și promisiuni neonorate. Ironia privește interpretarea, nu faptele. Toate articolele →

Citește și

Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră