Constanța are de peste trei ori mai mult trafic cu Ucraina, dar barja unui căpitan are cala pe jumătate goală

În portul Constanța, căpitanul de barjă Emanuel Tudor, de la LVT Acti Trans, se pregătește să urce Dunărea cu oțel și cu cala pe jumătate goală, potrivit Les Echos. Fluviul este afectat de o secetă prelungită.

„Oricât ne-am reduce încărcătura, în unele locuri vom avea doar zece centimetri între navă și fundul fluviului”, a declarat Emanuel Tudor pentru Les Echos.

Grâul are nevoie de navele care au plecat în amonte

Lipsa barjelor se vede și în transportul recoltei ucrainene. „Avem mult grâu ucrainean de transportat, recolta a fost bună în această vară. Dar nu găsim barje ca să-l ducem”, a declarat Christina Serebriakova, directoare generală a Asap Agri și broker la Atria Brokers, pentru Les Echos.

Recolta a găsit navele mutate în alte țări. După izbucnirea războiului, în 2022, armatorii locali și-au trimis ambarcațiunile în amonte, odată cu prăbușirea fluxurilor de mărfuri cu Ucraina.

Acum, barjele se întorc treptat. Cele deja disponibile, inclusiv cea condusă de Tudor, își pot vinde cursele la prețuri mari. Cererea permite tarife ridicate chiar și pentru nave care nu pot pleca încărcate complet.

Ruta de ocolire a bombardamentelor este și ea atacată

Redirecționarea unei părți din transportul maritim prin Constanța a urmat intensificării bombardamentelor rusești asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră, de la mijlocul lui iulie.

În portul românesc, mărfurile sunt transferate de pe nave maritime pe barje care urcă apoi Dunărea. Pe această rută sunt transportate:

• oțel;
• îngrășăminte;
• carburanți.

Destinațiile sunt porturile ucrainene Izmail, Reni și Ust-Dunaisk, de-a lungul frontierei cu România. Ele păstrează legătura Ucrainei cu Europa, în timp ce marile porturi maritime, inclusiv Odesa, sunt bombardate regulat de Rusia.

Alertele aeriene pentru porturile ucrainene de pe Dunăre se înmulțesc și ajung pe telefoanele echipajelor. Les Echos relatează că Moscova urmărește să descurajeze transportatorii să folosească acest coridor. Miercuri, înaintea publicării relatării din 3 octombrie, rușii au lovit din nou Izmail.

„Acum câteva luni, puteam să ne plimbăm prin Izmail. Acum trebuie să coborâm să ne adăpostim în buncăre. Nici măcar nu-mi mai asum riscul să ies de pe navă când suntem acolo”, a declarat marinarul Stelica Bleora pentru Les Echos.

Unele barje stau din vară, lucrările mai au de așteptat

Barja pe care lucrează marinarul mecanic Alexandru Octavian nu a mai ieșit din canal de la începutul verii. Are un pescaj prea mare: partea navei aflată sub apă coboară prea mult pentru nivelul actual al Dunării.

„Dacă navigația rămâne întreruptă din cauza nivelului scăzut al apei în verile următoare, cu cheltuielile și salariile de plătit, firma va trebui, probabil, să reducă personalul. Nu-mi rămâne decât să aștept ca Dumnezeu să ne trimită ploaie”, a declarat Alexandru Octavian pentru Les Echos, în timp ce urmărea din cabina de pilotaj o ploaie slabă.

Nici cererea ridicată de acum nu este considerată permanentă. „De îndată ce traficul pe Marea Neagră se va relua normal, transportatorii de pe Dunăre vor reveni la nivelurile de activitate dinaintea războiului”, a avertizat Serebriakova.

Sunt planificate inclusiv operațiuni de dragare în sudul țării, adică îndepărtarea depunerilor de pe fundul fluviului pentru a permite trecerea navelor.

Lucrările nu ar urma să se încheie înainte de 2028.