Termoficarea Bucureștiului are finanțări pentru modernizare, dar ieșirea din combustibilii fosili rămâne departe

Raportul Greenpeace Europa Centrală și de Est, citat de Forbes.ro, evaluează 15 mari orașe europene. În cazul Capitalei, organizația identifică dependența ridicată de combustibili fosili, planificarea incompletă și proiectele de tranziție puse în practică într-un ritm redus.

Bucureștiul are o rețea extinsă și programe care sprijină gospodăriile vulnerabile. La dimensiunea rețelei stă bine; la funcționarea ei, raportul consemnează performanțe slabe și pierderi de căldură. Lucrările de reabilitare și modernizare sunt planificate.

Alte capitale au trecut de la planuri la facturi mai mici

Diferențele dintre orașe țin de investițiile realizate, de continuitatea planurilor și de protecția acordată locuitorilor. Evaluarea distinge următoarele categorii:

• Stockholm, Paris și Viena se află la polul opus Bucureștiului, datorită planurilor pe termen lung, investițiilor în rețelele de termoficare și măsurilor de protecție socială.
• Copenhaga și Amsterdam sunt considerate orașe care fac progrese.
• Budapesta, Praga, Berlin, Varșovia și Bruxelles ocupă categoria de mijloc, cu rezultate și niveluri diferite de pregătire.

La Paris, Viena și Madrid, facturile au scăzut și datorită proiectelor cu pompe de căldură, izolație și energie solară. Tranziția se vede și pe nota de plată.

La Berlin și Amsterdam, soluțiile power-to-heat, care transformă electricitatea în căldură, au micșorat expunerea la variațiile prețurilor energiei. În Varșovia, de închiderea centralelor pe gaze a fost legată scăderea emisiilor de oxizi de azot și particule în suspensie.

Obiectivele nu țin loc de proiecte și termene

Greenpeace cere ca obiectivele de decarbonizare, adică reducerea emisiilor de carbon, să fie transformate în proiecte concrete, cu bugete și termene de implementare. Ambiția trebuie să încapă și într-un calendar, nu doar într-un obiectiv.

Organizația recomandă:

• Un calendar cu date precise pentru renunțarea treptată la încălzirea pe combustibili fosili.
• Mai puține investiții noi în infrastructura pe gaze.
• Renovarea cu prioritate a locuințelor care consumă ineficient energie și sprijinirea gospodăriilor lovite de sărăcia energetică.

Pentru accelerarea trecerii la încălzire din surse regenerabile, Greenpeace solicită sprijin financiar și de reglementare din partea Uniunii Europene și a guvernelor naționale. Fondul pentru Modernizare și Fondul Social pentru Climă sunt indicate ca surse de bani pentru renovarea locuințelor, eficientizarea energetică și sprijinirea gospodăriilor vulnerabile.

În București, energia geotermală, pompele de căldură de mare capacitate și recuperarea căldurii reziduale sunt încă folosite limitat, potrivit lui Alin Tănase, coordonator în cadrul Greenpeace România. Alternativele au, deocamdată, loc puțin în sistem.

„Bucureștiul nu are încă un termen clar pentru eliminarea treptată a încălzirii pe combustibili fosili, iar cele trei proiecte noi de centrale de cogenerare pe gaze fosile cresc riscul unei dependențe pe termen lung de gaz”, a avertizat Alin Tănase.