Bolojan anunță bilanțul pe 19 octombrie, cu facturile constructorilor încă neachitate

Anunțul a fost făcut duminică, 18 octombrie, la B1 TV, ca răspuns la solicitarea Partidului Social Democrat (PSD) de analizare a activității Guvernului Bolojan, potrivit Agerpres, preluată de Economica.net. Partidul se pregătește să participe la următorul executiv.

Întrebat despre această evaluare, Ilie Bolojan, premier interimar și președintele Partidului Național Liberal (PNL), a declarat la B1 TV: „Mâine va fi o conferință de presă în care voi face o dare de seamă asupra activității guvernamentale pe care am exercitat-o de anul trecut până acum și vom face publice aceste date. Un lucru este cât se poate de clar: când generezi promisiuni care nu pot fi onorate, în loc să fii responsabil să nu faci asta, foarte probabil miniștrii PSD vor veni cu retorica moștenirii dezastruoase, ca să explice de ce nu pot să onoreze așteptările pe care le-au creat. Știm asta, nu este niciun fel de problemă, dar sunt niște realități. Când ai niște alocări bugetare în care trebuie să te încadrezi, vă rog să vă gândiți, de exemplu, în condițiile în care la Ministerul Transporturilor ai avut aproximativ 5 miliarde alocare pe fonduri europene prin PNRR și ai semnat contracte care se duc la peste 19 miliarde și le-ai început, pe toate acele contracte, înseamnă că ai acționat într-o manieră în care știi că nu-ți ajung banii. Și una din gravele noastre probleme este gestionarea programelor de investiții, prea multe lucrări care nu au finanțare, pentru că e o gravitate mare. Și unul din elementele pe care le-am avut în vedere în această perioadă a fost să asigurăm un maxim posibil al investițiilor, dar în același timp să temperăm începerea unor lucrări care nu au finanțare”

Ilie Bolojan a mai declarat: „În condițiile în care pe Ministerul Transporturilor ai avut aproximativ cinci miliarde alocare pe fonduri europene prin PNRR și ai semnat contracte care se duc la peste 19 miliarde și le-ai început pe toate acele contracte, înseamnă că ai acționat într-o manieră în care știi că nu-ți ajung banii. Și una din gravele noastre probleme este gestionarea programelor de investiții. Prea multe lucrări care nu au finanțare. Și unul din elementele pe care le-am avut în vedere în această perioadă a fost să asigurăm maxim posibil al investițiilor, dar în același timp să temperăm începerea unor lucrări care nu au finanțare, pentru că e o gravitate mare. Nu, nu ai mai mulți bani. Începi multe lucrări, nu le termini”.

Viitoarea justificare a miniștrilor este, deocamdată, anticiparea lui Bolojan. Obligațiile de plată către firme există deja.

Contractele au depășit finanțarea invocată de premier

La Ministerul Transporturilor, socoteala făcută de Bolojan pune față în față aproximativ 5 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și contracte de peste 19 miliarde de euro, cu lucrările deja începute. Contractele au luat-o înaintea finanțării europene invocate.

În august, premierul arăta că alocarea banilor europeni coborâse de la aproximativ 7,4 miliarde de euro la circa 5,5 miliarde de euro. Contractele semnate treceau și atunci de 19 miliarde de euro.

Aceste valori măsoară contractele și finanțarea europeană, nu facturile rămase neachitate. Proiectele pot avea termene diferite de execuție și pot primi bani și din alte surse. Întreaga valoare contractată nu reprezintă o datorie restantă.

Întrebat despre posibilitatea achitării restanțelor, Bolojan a răspuns: „Asta trebuie să facem și în continuare. Faptul că în anumite zone s-a lucrat bazându-se că vor fi bani, asta este un calcul pe care l-au făcut atât ministerele respective, eronat poate, sau constructorii respectivi, și aici e o problemă de a face lucrări doar în limita posibilităților financiare pe care le ai. Restul sunt povești, dar nu există un pachet de restanțe care să depășească, să spunem, posibilitățile de rectificare bugetară. Nu există astfel de probleme. (…) Există restanțe de plată, dar prin rectificările bugetare care se vor face, fluxul acesta de plăți poate fi acoperit. Dar, v-am spus, când generezi lucrări care n-au acoperire, înseamnă o iresponsabilitate, pentru că vei crea niște probleme”

Firmele au încasări întârziate. Instrumentul bugetar invocat pentru plata lor urmează să fie adoptat.

Șantierele întârziate aduc cheltuieli mai mari statului și primăriilor

Bolojan a indicat lucrări ale Companiei Naționale de Investiții și ale Ministerului Transporturilor începute cu ani în urmă, dar care au avansat puțin sau s-au oprit. A enumerat trei explicații:

• Finanțarea insuficientă pentru continuarea lucrărilor.
• Constructori fără capacitatea de a duce execuția mai departe.
• Contestații care întârzie proiectele.

Potrivit premierului, timpul pierdut înseamnă degradarea lucrărilor și posibilitatea indexării prețurilor, adică ajustarea lor în sus. Bugetul de stat suportă lucrări mai scumpe. Autoritățile locale plătesc, la rândul lor, contribuțiile pentru proiectele cofinanțate. Șantierul stă; contribuția poate crește.

El a susținut că o alegere mai atentă a investițiilor ar fi permis încheierea unor proiecte mai repede și cu bani mai puțini. A invocat și nemulțumirea cetățenilor față de ritmul lucrărilor publice.

Întrebat cine răspunde pentru investițiile aprobate fără finanțare suficientă, Bolojan a calificat practica drept iresponsabilă. A spus că asemenea decizii au fost luate în mai multe domenii și că efectele se văd în plățile întârziate către firme și în scumpirea investițiilor.

Pentru propriul mandat, premierul susține că a urmărit păstrarea unui nivel cât mai ridicat al investițiilor, concomitent cu limitarea deschiderii șantierelor fără resurse. Soluția pe care o propune este finanțarea cu prioritate a proiectelor strategice, în locul pornirii simultane a multor lucrări.

În acest an, spune Bolojan, prioritatea au fost proiectele din PNRR, pentru încheierea angajamentelor și evitarea pierderii banilor europeni. A inclus între exemple cofinanțarea spitalelor și infrastructura rutieră.

Ultimul lot spre Pașcani rămâne pentru 2027

Premierul a anunțat că Autostrada Moldovei, A7, va permite circulația până la Pașcani cel târziu în primăvara anului 2027.

Vineri, 16 octombrie, directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, anunța un stadiu al execuției de peste 55% pentru lotul Mircești-Pașcani, lung de 28,09 kilometri.

Compania estima că până la sfârșitul lui 2026 se vor deschide aproximativ 49 de kilometri, de la Bacău Nord la Mircești. Ultimul lot figura în calendar pentru prima parte a anului următor.

Dobânzile consumă 60 de miliarde de lei înainte de rambursarea datoriei

În același interviu, jurnalista l-a întrebat pe Bolojan cum ar putea fi micșorat deficitul bugetar, diferența dintre cheltuielile și veniturile statului, dacă viitorul guvern ar majora pensiile potrivit inflației. Ea a pus pe masă două variante, 5% și 7%. Variante din întrebare, nu majorări anunțate de premier.

Bolojan a avertizat împotriva angajamentelor fără acoperire financiară și a susținut că orice viitor executiv, indiferent de componență, va avea posibilități reduse de a adăuga cheltuieli. Spune că a evitat astfel de promisiuni în ultimele luni și că a preferat explicațiile despre economie, inclusiv atunci când acestea erau nepopulare.

La întrebarea despre o eventuală majorare a pensiilor, Bolojan nu a precizat de unde ar veni banii.

Bolojan a pus presiunea bugetară și pe seama împrumuturilor accelerate după 2020, când România, spune el, s-a îndatorat prea repede. Dobânzile anuale trec, potrivit premierului, de 3% din produsul intern brut (PIB) și ajung la 60 de miliarde de lei. Le-a pus alături de întregul buget al educației. Numai dobânzile; ratele datoriei vin separat.

În explicația sa, abandonarea țintei de reducere a deficitului ar obliga statul să se împrumute tot mai mult pentru plata dobânzilor și a datoriilor ajunse la scadență.

Bolojan a invocat și presiunile externe: războaiele din Ucraina și din Golf, criza datoriilor guvernamentale și creșterea dobânzilor la care se împrumută guvernele.

El a avertizat că așteptările care nu pot fi îndeplinite produc nemulțumire, îi îngrijorează pe investitori, sporesc neîncrederea cetățenilor și întăresc votul antisistem.

Duminică, Bolojan aprecia că un executiv rezultat din deciziile președintelui României și ale PSD ar putea fi instalat în săptămâna următoare, începând de marți, 20 octombrie. Tot noului guvern i-ar reveni găsirea soluțiilor pentru buget.

PNL pregătește sprijinul unui guvern pe care îl critică

Înaintea bilanțului, Bolojan a anticipat că miniștrii PSD din cabinetul premierului desemnat Luca Niculescu vor atribui finanțelor moștenite eventualele promisiuni neîndeplinite. El a insistat că instituțiile trebuie să-și acopere obligațiile din bugetele alocate.

În etapa relatată anterior de Antena 3 CNN, PSD decisese să intre la guvernare și prezentase 11 propuneri de miniștri pentru Cabinetul Niculescu.

qmagazine.ro indică 12 miniștri propuși de PSD, un număr diferit, și relatează că PNL a decis să voteze învestirea executivului fără să participe la guvernare. În actualizarea despre ședința liberalilor, Bolojan a anunțat trecerea partidului în opoziție și a justificat votul prin necesitatea funcționării țării.

Anterior, într-un mesaj pe Facebook, Bolojan prezentase analiza unui acord bilateral pentru susținerea guvernului din afara executivului. Pentru bugetul anului 2027, sprijinul ar depinde de venituri estimate realist și de disciplină fiscală.

Acordul avut în vedere prevedea și șase luni în care PNL să nu inițieze ori să voteze o moțiune de cenzură, cu condiția respectării principiilor convenite.

Bolojan a precizat că votul de învestire nu ar echivala cu participarea liberalilor la guvernare și nici cu susținerea ulterioară a politicilor cabinetului. A recunoscut existența opiniilor diferite în partid. Tot el a acuzat PSD că a împiedicat planul de reducere a cheltuielilor bugetare și respectarea promisiunilor privind reforma statului.

Liderul liberal Alin Tișe a criticat, pe Facebook, costul politic al ambelor variante de vot. A atribuit situația propriilor decizii ale partidului, orgoliilor și calculelor greșite. A susținut că liberalii ar fi putut negocia participarea la guvernare și o altă nominalizare decât Bolojan, în loc să invoce responsabilitatea după restrângerea opțiunilor.

Tișe a cerut unitate, mai puține jocuri de culise și schimbarea direcției înainte de a fi prea târziu. Responsabilitatea invocată acum vine după ocazia de negociere ratată, în evaluarea sa.

Organizația PNL Iași, condusă de Alexandru Muraru, s-a pronunțat în unanimitate împotriva învestirii. Muraru a acuzat PSD de blocarea soluțiilor de guvernare și alimentarea instabilității. Organizația a cerut o majoritate reformistă sau, în lipsa acesteia, alegeri anticipate.

Adrian Cozma, vicepreședintele Camerei Deputaților, a spus că nu va vota cabinetul și că își asumă inclusiv riscul excluderii din partid.

Primarul din Iași, Mihai Chirica, a cerut învestirea unui guvern funcțional și a criticat opoziția liberalilor ieșeni. El a invocat discuțiile cu pelerinii despre scumpiri, spitale și temerile privind banii pentru pensii și salarii. A acuzat conducerea locală a partidului că ignoră aceste probleme.

Chirica a reproșat și schimbarea tratamentului politic aplicat aproape acelorași miniștri care ocupaseră aceleași portofolii în Guvernul Bolojan. A cerut oprirea disputelor pentru funcții și votarea executivului.