Rheinmetall cumpără șantierul din Mangalia cu 46 de milioane de euro sub prețul inițial

Licitația fusese reluată de mai multe ori fără să atragă un cumpărător, potrivit publicației Gândul. Pragul a coborât astfel la 75% din valoarea de piață. Grupul german din industria de apărare a cumpărat șantierul după această reducere.

Gândul susține că întreaga sumă este încasată de grupul olandez Damen, în timp ce statul român, acționar cu 51%, nu primește nimic. În această descriere a tranzacției, majoritatea este a statului, încasarea este a partenerului.

Statul avea majoritatea, Damen avea conducerea

Intrarea Damen în afacere a început cu tranzacția anunțată la finalul anului 2017. Grupul a cumpărat de la Daewoo un pachet de acțiuni pentru 26 de milioane de dolari, aproximativ 23 de milioane de euro.

Acordul de asociere cu statul român și preluarea oficială au fost finalizate în iulie 2018. Damen a rămas cu 49% din acțiuni, dar cu drepturile de management și administrare. Pachetul mai mic venea cu controlul operațional.

Gândul calculează pentru Damen un profit de 115 milioane de euro. Calculul publicației scade prețul plătit pentru pachetul de acțiuni din suma atribuită acum vânzării întregului șantier.

Colaborarea cu statul a fost însoțită de conflicte privind conducerea, finanțarea și comenzile. În 2023, Damen a anulat o parte dintre înțelegeri, iar în 2024 a cerut falimentul filialei din Mangalia, invocând datoriile acumulate.

Au urmat dispute juridice internaționale, inclusiv la Curtea de Arbitraj de la Paris. Statul român și Damen s-au acuzat reciproc pentru declinul financiar al șantierului.

Insolvența a început în iunie 2024. După respingerea planului de reorganizare de către creditori, șantierul a intrat în faliment în aprilie 2026, iar Tribunalul Constanța a aprobat vânzarea accelerată a activelor.

Promisiunea de lucru a fost urmată de faliment

După intrarea în insolvență, muncitorii au protestat pentru că nu își primeau salariile restante. În noiembrie 2025, Radu Miruță, atunci ministru al Economiei din partea USR, le promitea plata integrală a restanțelor și de lucru în viitor, relatează Gândul. În aprilie următor, șantierul era în faliment.

Acum, publicația susține că muncitorii români rămân șomeri. Tot Gândul avertizează că vânzarea nu asigură automat reluarea rapidă a activității, reangajarea personalului sau respectarea termenelor proiectelor viitoare.

Platforma industrială permite construirea și repararea navelor de război, precum și mentenanța și asamblarea petrolierelor și a cargourilor mari. Gândul descrie șantierul drept cel mai mare din România și unul dintre cele mai importante din Europa, cu rol strategic pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice.

Preluarea ar putea crea condițiile pentru construirea navelor militare comandate de România. Obligațiile asumate, calendarul investițiilor, dezvoltarea capacităților locale și cerințele tehnice ale echipamentelor sunt punctele pe care statul trebuie să le urmărească, potrivit publicației Gândul.

Contractele pentru nave vin cu două valori diferite

Gândul afirmă că Radu Miruță, prezentat acum drept ministru interimar la Apărare, a semnat pentru ca Rheinmetall să primească 900 de milioane de euro pentru două nave militare, prin programul european SAFE. Publicația susține că acestea ar fi costat cel mult 500 de milioane de euro.

Comparația invocată este achiziția de către România, din Turcia, a unei nave similare din clasa HISAR, pentru 223 de milioane de euro.

În inventarul contractelor grupului german, Gândul indică însă o altă valoare și un alt număr de nave. Totalul contractelor și acordurilor prin SAFE este prezentat la aproximativ 5,6 miliarde de euro, cu următoarele componente:

• 920 de milioane de euro pentru patru nave militare destinate României, prin divizia navală NVL;
• 981 de milioane de euro pentru echipamente antidronă;
• 449 de milioane de euro pentru un contract cu Rheinmetall Waffe Munition;
• Aproximativ 3,3 miliarde de euro pentru un acord-cadru privind 298 de mașini de luptă, prin Rheinmetall Automecanica.

Șantierul din Mangalia ar urma să participe la construirea celor patru nave militare comandate de statul român.

Gândul susține că plata pentru achiziția șantierului ar proveni din banii împrumutați cu dobândă de România prin SAFE, primiți de Rheinmetall pentru contractele militare. Pe baza sumelor invocate pentru cele două nave și pentru cumpărarea șantierului, publicația calculează că grupului german i-ar rămâne un profit de 262 de milioane de euro.

Recepția sistemelor antiaeriene a rămas în urma termenelor

Rheinmetall are și întârzieri la echipamente destinate armatei române, relatează Gândul. Contractul pentru modernizarea sistemelor antiaeriene a fost semnat în decembrie 2023.

Potrivit generalului în rezervă Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a Alianței Nord-Atlantice, primele două sisteme ar fi trebuit să ajungă în România până la sfârșitul anului 2025. Întregul pachet depășea 300 de milioane de euro și includea echipamente, servicii logistice, instruire și mentenanță.

Președintele Nicușor Dan a spus că asemenea probleme de recepție se mai întâmplă și că procedura poate fi corectată. Gândul susține că sistemele nu au trecut testele de recepție.

Președintele a precizat și că achiziția aparține unui contract anterior, în afara SAFE. Pentru cele două sisteme, Gândul indică și termenul de livrare din aprilie 2026. A fost depășit și acesta.