Claudiu Manda anunță asumarea guvernării de către PSD. Cabinetul Niculescu încă așteaptă votul

Social-democrații au nominalizat oameni cu experiență ministerială, susține Manda, care justifică intrarea la guvernare prin nevoia unei rectificări urgente și a pregătirii bugetului pentru anul următor, potrivit BZI. Programul echipei propuse admite însă pierderi estimate de bani europeni pentru reforme rămase neîndeplinite. Experiența invocată primește și restanțele.

Manda spune că deciziile trebuie judecate după efectele asupra populației, contribuția la revenirea economiei și refacerea încrederii în instituții. El susține că România are nevoie de un executiv credibil și competent, care să înțeleagă dificultățile țării și să poată aplica hotărârile luate.

Secretarul general afirmă că le-a cerut celor nominalizați să își folosească experiența și puterea de muncă pentru soluții, fiindcă oamenii nu mai pot aștepta. Calendarul parlamentar rezervă totuși două zile pentru audieri înaintea votului.

În justificarea urgenței, Manda invocă iarna care se apropie: încălzirea locuințelor, medicamentele necesare spitalelor și menținerea serviciilor publice. În opinia sa, populația are nevoie de administrarea serioasă a țării, nu de explicații despre imposibilitatea unor măsuri.

Tot el îi acuză, fără să îi numească, pe politicienii despre care afirmă că agravează criza de cinci luni și evită răspunderea guvernării. Susține că, după sacrificiile cerute populației, aceasta nu trebuie să suporte și refuzul politicienilor de a guverna. Iar PSD, afirmă Manda, pune oamenii înaintea imaginii partidului și a procentelor electorale.

Promisiunile pentru 2027 depind de închiderea bugetului actual

Niculescu a prezentat pentru debutul mandatului o rectificare bugetară, adică schimbarea veniturilor și cheltuielilor deja aprobate pentru anul în curs. Scopul anunțat este evitarea blocajelor din spitale și din aprovizionarea cu medicamente.

Alte priorități anunțate sunt aprobarea bugetului pe 2027 până la finalul anului, sprijinirea persoanelor vulnerabile la plata energiei în timpul iernii și relansarea economiei. Premierul desemnat a inclus susținerea firmelor românești, colectarea mai eficientă a veniturilor statului și întărirea apărării și securității. Lista de cheltuieli vine înaintea închiderii socotelilor.

În intervenția televizată, Niculescu a anunțat indexarea pensiilor în 2027. Pentru salariul minim, a păstrat discuțiile deschise și perspectiva unor vești bune, legând precizările de rectificare și de rezultatul execuției bugetare la sfârșitul anului. Promisiunea are anul viitor în calendar; acoperirea încă așteaptă bilanțul.

Joi seara, 15 octombrie, premierul desemnat a spus că nu vrea majorări de taxe în 2027, dar că nu le poate exclude înainte de a cunoaște situația exactă a bugetului. Preferința este împotriva taxelor mai mari. Rezerva le păstrează posibile.

Niculescu a susținut că oamenii trebuie să simtă o îmbunătățire a vieții și că își asumă posibilitățile echipei, nu miracole. A apreciat competența independenților propuși și a explicat că urgențele impun măsuri atât de dreapta, cât și de stânga. Programul păstrează de rezolvat întârzierile reformelor europene și finanțarea investițiilor eliminate din plan.

Miniștrii propuși mai au de trecut prin Parlament

Programul de guvernare și nominalizările au fost depuse în Parlament joi, 15 octombrie 2026. Echipa numără 17 miniștri, potrivit Székelyhon; doi dintre ei nu au portofoliu, dar primesc atribuții speciale.

Între nominalizările pentru cabinet se află:

• Marian Neacșu, propus de PSD pentru funcțiile de viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Interne.
• Alexandru Rogobete, nominalizarea PSD pentru Sănătate.
• Daniel Zamfir, propunerea PSD pentru Economie.
• Alexandru Stoica, nominalizat de PSD pentru Dezvoltare.
• Alexandru Nazare, interimar la Finanțe, propus pentru continuarea mandatului și inclus între cei șase independenți.
• Dan Neculăescu, ambasadorul României la NATO, propus ca independent pentru Afaceri Externe.

În mesajul publicat pe Facebook joi, 15 octombrie, Niculescu a explicat că aduce împreună nominalizările PSD și specialiști fără apartenență politică. Le cere să lucreze după un program comun, în aceeași echipă, cu răspunderea împărțită. A numit formula neobișnuită pentru România, dar potrivită situației, invocând criza politică prelungită și urgența hotărârilor economice și sociale.

Premierul desemnat a mulțumit PSD pentru participare, precum și Partidului Național Liberal (PNL), UDMR, minorităților naționale și altor parlamentari pentru sprijin. Mulțumirile consemnează susținerea politică. Încrederea se acordă prin vot.

Potrivit Agerpres, preluat de Székelyhon, conducerile celor două Camere au aprobat joi seara calendarul audierilor. Candidații vor veni în comisii luni, 19 octombrie, în intervalul 12:00-20:00, și marți, 20 octombrie, între 9:00 și 12:00.

Camera Deputaților și Senatul vor hotărî împreună dacă acordă încrederea executivului propus. Radiomures relatase anterior programarea votului. Pentru prezentarea echipei și a programului, Niculescu primește 30 de minute.

Timpii repartizați intervențiilor din dezbatere sunt:

• PSD: 11 minute.
• Alianța pentru Unirea Românilor (AUR): 8 minute.
• PNL: 7 minute.
• Uniunea Salvați România (USR): 5 minute.
• UDMR: 3 minute.
• Grupul minorităților naționale: un minut.
• Uniți pentru România (UPR): un minut.
• SOS România: un minut.
• Pace – România pe primul loc: un minut.

Trei revizuiri nu au eliminat pierderile estimate

Programul pentru perioada 2026-2028 consemnează riscul aferent ultimei cereri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), potrivit Agerpres: „Conform datelor prezentate public, pierderea estimată la cererea nr. 6 este de aproximativ 0,97 miliarde euro. Riscul ține în principal de reforme: salarizarea unitară în sectorul public (circa 770 mil. euro) și legea decarbonizării (50 mil. euro)”.

În 2021, planul fusese aprobat la 29,2 miliarde de euro. Revizuirile din 2023, 2025 și 2026 au adus alocarea la 20,10 miliarde de euro. Suma a trecut prin trei revizuiri; reformele restante nu au dispărut odată cu ele.

Structura actuală cuprinde granturi de 13,56 miliarde de euro, finanțări fără obligație de rambursare, și împrumuturi de 6,54 miliarde de euro. Programul pune reducerea mai ales pe seama restrângerii împrumuturilor pentru ajustarea fiscală, adică diminuarea dezechilibrului dintre veniturile și cheltuielile statului.

Au fost eliminate și investițiile care nu mai puteau fi încheiate în timpul rămas. Documentul susține că finanțarea nerambursabilă a fost păstrată integral. Lucrările scoase din plan trebuie însă să găsească bani în altă parte.

În forma revizuită sunt incluse 66 de reforme și 118 investiții. Îndeplinirea lor este urmărită prin 385 de ținte și jaloane, rezultate și etape pentru care România trebuie să prezinte dovezi.

Bugetul plătise deja înaintea încasărilor europene

La 31 august 2026, cheltuielile coordonatorilor ajunseseră la 13,61 miliarde de euro, adică 67,7% din alocarea planului. Raportate la sumele încasate până atunci de la Comisia Europeană, ele reprezentau 104,9%. Se plătise mai mult decât intrase.

Contribuția separată din bugetul statului ajunsese la 2,71 miliarde de euro. Din această sumă, 430 de milioane de euro reprezentau cofinanțarea națională, iar 2,28 miliarde de euro acopereau taxa pe valoarea adăugată (TVA). Bugetul național era deja folosit, nu doar trecut între soluțiile de rezervă.

Până la 30 septembrie 2026, România expediase toate cele șase cereri de plată, inclusiv ultima în acea zi. Încasările consemnate însumau 13,27 miliarde de euro, aproximativ 66% din alocarea actuală.

Trimisă în august, a cincea cerere de plată ar putea aduce circa 1,88 miliarde de euro. Separat, programul estimează că totalul încasărilor ar putea ajunge la aproximativ 18,5 miliarde de euro, adică peste 90% din alocarea rămasă după revizuirea planului.

Investițiile eliminate pot reveni la plata națională

Pentru recuperarea banilor aferenți ultimelor cereri, programul descrie mecanismul administrativ, potrivit Agerpres: „Concentrăm resursele administrative ale Guvernului pe documentarea jaloanelor și țintelor din cererile de plată 5 și 6, aflate în evaluarea Comisiei Europene, inclusiv cererea finală, de aproximativ 4,35 miliarde euro net. O celulă de închidere a PNRR, la nivelul MIPE și al coordonatorilor de reforme și investiții, răspunde în maximum 5 zile lucrătoare la fiecare solicitare a Comisiei. Evaluăm proiect cu proiect investițiile nefinalizate prin PNRR și concentrăm resursele asupra soluțiilor pentru proiectele viabile. Pentru fiecare investiție matură și justificată economic care nu mai poate fi finanțată prin PNRR stabilim sursa alternativă de finanțare, pe criteriul gradului de execuție: coeziune 2021-2027, alte programe europene, BEI/BERD/BM și, în ultimă instanță, bugetul național. Instituim un mecanism unic de monitorizare a obligațiilor post-PNRR (operare, întreținere, indicatori) și publicăm raportul de închidere a PNRR: ce s-a construit, ce s-a pierdut și de ce, ce lecții preluăm în programarea 2028-2034”.

Pentru proiectele suficient de avansate și justificate economic, traseul alternativ al finanțării începe cu fondurile de coeziune pentru 2021-2027 și continuă cu alte programe europene și instrumentele indicate în document prin BEI/BERD/BM. Ultima opțiune este bugetul național. Lista finanțărilor europene se termină la statul român.

Selectarea priorităților ar urma să se facă împreună cu Ministerul Finanțelor. Criteriile sunt stadiul lucrărilor, efectele economice și sociale, importanța strategică și nivelul cheltuielilor suportabile pentru buget. Continuarea proiectelor este condiționată de eligibilitate și de evitarea decontării aceleiași cheltuieli de două ori.

Programul prevede și urmărirea comună a obligațiilor rămase după închiderea planului: funcționarea investițiilor, întreținerea lor și indicatorii asumați. Raportul final ar urma să inventarieze realizările, pierderile și cauzele acestora, cu lecții pentru programarea 2028-2034.

Termenele europene sunt înscrise în programul de guvernare: „Comisia Europeană trebuie să încheie evaluarea până la 6 noiembrie și să emită decizia până la 20 noiembrie 2026. România va avea apoi două luni pentru a transmite dovezi suplimentare pentru țintele evaluate ca neîndeplinite”.