Pipera primește sens unic pe Dimitrie Pompeiu, din 17 octombrie. Drumurile aprobate tot așteaptă

Primăria Municipiului București a comunicat pe Facebook că intervenția este necesară pentru schimbarea unei conducte pentru apă potabilă, aflată în serviciu de 53 de ani, potrivit Libertatea.ro. Lucrarea privește rețeaua de apă. Străzile restante rămân restante.

Activitatea economică a crescut, rețeaua rutieră a rămas în urmă

Pentru peste 150.000 de angajați, drumul către birourile din nord înseamnă folosirea unei rețele concentrate pe numai 4-5 artere. Podurile, pasajele, drumurile lărgite și transportul public eficient au rămas la stadiul promisiunilor. Birourile și locuințele au fost construite. Legăturile dintre ele au rămas în plan.

Dimensiunea celui mai mare centru de afaceri din țară este descrisă de Observator News prin trei repere:

• În zonă își desfășoară activitatea 5.400 de firme.
• Cifra de afaceri însumată ajunge anual la 51 de miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 10 miliarde de euro.
• Aportul la produsul intern brut (PIB) al României este de aproape 3%.

Infrastructura pentru mașini a rămas însă la dimensiunile de acum două decenii. Angajații și locuitorii pierd ore în trafic, între claxoane, zgomot și poluare. La orele de vârf, nici metroul nu preia fără dificultate cererea: fluxul călătorilor depășește frecvent capacitatea stațiilor din zonă.

Despre accesul în acest perimetru, arhitectul Radu Negoiță a explicat în reportajul Observator News: „Din păcate, zona Pipera este deservită doar de patru artere mari: Erou Iancu Nicolae, Pipera, DN1 și Fabrica de Glucoză. În situația în care există cele patru mari artere, iar între ele există aproximativ 20 de străzi care trebuie lărgite sau create în acest perimetru, ele sunt aprobate de destul timp, dar încă nu au fost lărgite, nu s-au făcut modificările în teren. Noi putem să ne dăm seama, și când mergem cu metroul, că este destul de mare aglomerație și se ajunge greu, cu toate că aceasta este zona cea mai profitabilă a României”.

Aprobările au vechime. Lărgirile încă nu există.

Fiecare parcelă a primit un plan, traficul a ajuns pe aceleași străzi

Clădirile de birouri au început să apară în această parte a Bucureștiului cu mai bine de două decenii în urmă. Dezvoltările rezidențiale le-au urmat. În 20 de ani, peste 150.000 de oameni s-au stabilit aici, fără o extindere corespunzătoare a infrastructurii.

Gheorghe Pătrașcu, fost arhitect-șef al Capitalei vreme de 8 ani, a descris administrarea urbanismului în reportajul Observator News astfel: „Situația gestionării urbanismului în București este catastrofală aproape. Există această lipsă de coerentă, de lipsă de viziune a unor primari. Nu a existat această coerență”.

Pe străzile dimensionate pentru câteva fabrici au ajuns clădiri cu zeci de etaje.

În privința planificării orașului, Pătrașcu a cerut o schimbare de abordare: „E o lipsă de coordonare a dezvoltării. Asta e evidentă la București, nu trebuie să fii mare specialist. Mi se pare absolut de neiertat faptul că un oraș ca Bucureștiul, capitală europeană, să nu aibă un plan de urbanism de vreo 30 de ani aproape. Mie mi se pare că e absolut condamnabil ca tu ca autoritate să nu rezolvi într-un fel această problemă. Atunci ia o decizie radicală, stergi tot ce a fost cu buretele si faci un alt concept. Dar din păcate eu cred că este și lipsă de profesionalism”.

Dezvoltarea a continuat prin documentații separate pentru terenurile investitorilor.

Planul Urbanistic General (PUG), cadrul de dezvoltare pentru întregul oraș, nu a fost actualizat pentru ritmul construcțiilor. Dezvoltatorii au apelat la planuri urbanistice zonale (PUZ), care stabilesc regulile de construire pentru un perimetru delimitat. Procedura este legală; coordonarea infrastructurii comune nu a ținut însă pasul cu aprobările individuale.

Radu Negoiță explică situația prin două parcele învecinate: proiectele pot respecta separat regulile aplicabile, dar ambele pot descărca traficul în aceeași arteră. Fără studii rutiere și organizare pentru întregul perimetru, legalitatea fiecărui proiect nu asigură funcționarea rețelei. Regulile încap pe parcelă. Mașinile ies din ea.

Ansamblurile înalte folosesc astfel străzi proiectate cu decenii în urmă pentru o zonă industrială cu puține fabrici. Rețeaua trebuie să preia acum sute de mii de mașini.

Investitorii au încă un deceniu de proiecte, administrația are lucrări restante

Andrei Diaconescu este director general al unei firme de dezvoltare imobiliară. În nord, societatea a dus la capăt 15 dezvoltări în ultimii 10 ani, spune el. Valoarea lor trece, probabil, de 3 miliarde de euro. Și pentru deceniul următor există proiecte.

Compania este cel mai mare dezvoltator imobiliar din România și are o cifră de afaceri de 1,4 miliarde de lei. Diaconescu pune alegerea nordului pe seama cererii pentru birouri și locuințe în aceeași zonă.

El relatează că propunerea unei mutări a companiei în Cotroceni, în București, a fost respinsă de angajați, care au preferat nordul. Cererea pentru spații de lucru și case a rămas ridicată. Intervențiile administrației nu au urmat ritmul investițiilor private.

Despre colaborarea cu autoritățile, Andrei Diaconescu a declarat în reportajul Observator News: „Sincer, așteptările mele erau să se întâmple lucrurile mai repede și din partea autorităților locale dar ăsta e nivelul politic în România. Cred că există o incapacitate fundamentală a administrației de a administra banul public. Un ecosistem care din păcate, este greșit. Ce pot să vă spun este că din partea domeniului privat noi facem tot posibilul astfel încât să ridicăm standardul de dezvoltare al acestei țări, sperând că și zona administrativă ne va prinde din urmă la un moment dat”.

Privatul pregătește proiectele următoare. Drumurile pentru dezvoltarea deja construită sunt încă așteptate.

Amânările lasă în urmă exproprieri din bani publici

Silviu Brăteanu, specialist proiectant, explică dificultatea extinderii drumurilor prin construcțiile care ocupă deja terenul, spațiul disponibil redus și bugetele consistente necesare exproprierilor. Problemele acumulate sunt greu de rezolvat cu timpul și banii existenți, iar rețeaua nu mai funcționează corespunzător. Intervențiile sunt necesare acum, pe un teren între timp construit.

Ciprian Ciucu, primarul general al Capitalei, a recunoscut în reportajul Observator News efectul întârzierilor asupra cheltuielilor: „Probabil că ne costă mai mult pentru că nu au fost făcute la timp”.

Între timp, construcțiile au ocupat spațiul necesar drumurilor.

Rareș Hopincă, primarul Sectorului 2, a descris în același reportaj istoricul investițiilor: „Proiecte amânate de foarte mulți ani din imaturitate politică”.

Lucrările invocate au rămas neexecutate.

Pentru finanțarea investițiilor mari, Ciucu a anunțat: „Voi reforma, dacă voi fi lăsat, această primărie și voi crea spațiu bugetar. Vor fi mai mulți bani pentru proiectele mari de investiții de care avem nevoie”.

Reforma are o condiție. Drumurile au deja restanțe.

Observator News descrie efectele întârzierilor în termeni de miliarde pierdute și alte miliarde care vor trebui cheltuite din fonduri publice.

Despre proiectele vechi și terenurile necesare, Hopincă a precizat: „Unele dintre ele nefiind făcute din 2013, 2014, 2015 presupun exproprieri consistente”.

Exproprierile pentru lucrările amânate trebuie plătite din bani publici.