Ambulanțelor le lipsesc 168 de milioane de lei pentru salarii, deși au fost exceptate de la tăierea cheltuielilor

Sunt bani ceruți, nu alocări deja aprobate, potrivit TVR Info.

Fondurile ar urma să susțină spitalele, ambulanțele, unitățile de primiri urgențe (UPU), structurile SMURD, programele naționale și fondul de asigurări. Ministerul susține că finanțarea răspunde unor nevoi imediate, permite respectarea legislației și previne dificultăți de funcționare.

Reducerea a fost înlăturată din regulă, dar a rămas în buget

Bugetul pe 2026 a pornit de la cheltuieli de personal reduse, pe hârtie, cu 10%. Serviciile publice de ambulanță au fost scoase ulterior de sub această reducere prin Ordonanța de urgență nr. 7/2026. Alocarea lor nu a fost însă modificată. Excepția e nouă; suma a rămas cea veche.

Pentru personal, ambulanțele au primit în acest an 1,81 miliarde de lei. Ministerul raportează cheltuieli de 1,639 miliarde de lei în primele zece luni.

Pentru ultimele două luni rămân 171,1 milioane de lei, în timp ce necesarul estimat este de 339,1 milioane de lei. Suma disponibilă acoperă aproximativ jumătate din salariile estimate.

Fără suplimentare, ministerul avertizează că fondurile salariale s-ar putea epuiza înainte de încheierea anului, cu riscul ca drepturile angajaților să nu fie achitate integral și la termen.

Instituția arată că serviciile de ambulanță trebuie să asigure permanent asistența de urgență. Reducerea personalului ori a cheltuielilor salariale ar putea diminua capacitatea de răspuns la solicitările medicale.

Suplimentarea cerută pentru cheltuieli de personal însumează 183 de milioane de lei. Pe lângă acoperirea golului de la ambulanțe, aceasta include 15 milioane de lei pentru celelalte unități finanțate integral din bugetul de stat.

Această ultimă componentă privește aplicarea ordonanței și tranșele datorate în baza unor hotărâri judecătorești definitive. Potrivit precizărilor Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației invocate în document, procentul aplicabil în 2026 este de 5%, în funcție de lunile în care au fost implementate măsurile.

Bolojan reclamă bugete micșorate după un an în care nici alocările mai mari n-au ajuns

Problema finanțării urgențelor a fost discutată și în ședința de sâmbătă, 17 octombrie 2026, a Partidului Național Liberal (PNL). Despre alocările inițiale pentru UPU, Ilie Bolojan, președintele PNL și premier interimar, a afirmat, potrivit unor surse din partid citate de Libertatea.ro: „în mod iresponsabil, fie din incompetență, fie în mod premeditat, Ministerul Sănătății a alocat la începutul anului sume total insuficiente pentru funcționarea acestor unități”.

Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate vor împreună peste 8 miliarde de lei în plus la buget, pentru cheltuielile sistemului sanitar până la sfârșitul lui 2026. Alocările de la începutul anului sunt acum nota de plată pentru lunile rămase.

La Spitalul Floreasca din București, unde se află cea mai mare UPU din România, cifrele prezentate de Bolojan sunt acestea: peste 10 milioane de lei la începutul lui 2025, urmate de alte câteva milioane necesare încheierii anului. Pentru 2026, alocarea de pornire a fost sub 5 milioane de lei. După suplimentare a venit un buget inițial sub jumătate.

La UPU din Târgu Mureș, județul Mureș, Bolojan descrie aceeași succesiune: 8 milioane de lei alocate inițial în 2025, alte câteva milioane adăugate ulterior și sub 4 milioane de lei la începutul lui 2026. Necesarul anului precedent crescuse. Alocarea următorului a scăzut.

Liderul liberal susține că unele UPU au primit aproximativ 30% din necesarul anual de funcționare. Procentul privește banii necesari pe întregul an, nu raportul dintre alocările inițiale ale celor două spitale.

Potrivit Radar Local, Bolojan a spus că ministrul interimar al sănătății, Cseke, s-a confruntat cu dificultățile de funcționare de la Floreasca la preluarea mandatului. Problema a fost acoperită prin redistribuiri în bugetul Ministerului Sănătății. S-au mutat fonduri existente, fără o rectificare a bugetului de stat.

Despre lunile rămase până la încheierea anului, Bolojan a avertizat: „În mod evident, fără rectificări bugetare serioase, aceste unități nu vor putea funcționa în condiții normale până la sfârșitul anului. Aceasta poate fi o tactică premeditată, pe care unii miniștri sau primari o mai folosesc: lasă cheltuielile vitale din ultimele luni ale anului fără acoperire bugetară, pentru a pune presiune și a obține fonduri suplimentare la rectificare. Sau poate fi, pur și simplu, o dovadă de iresponsabilitate în stabilirea alocărilor bugetare inițiale”.

Concediile medicale și echilibrarea fondului cer 6,873 miliarde de lei

Din solicitarea de finanțare, partea cea mai mare îi revine CNAS: instituția cere un transfer de 6,873 miliarde de lei din bugetul de stat în Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS).

Împreună cu suplimentarea cerută la creditele bugetare pentru capitolul „Sănătate”, solicitarea pentru fondul de sănătate duce totalul la aproximativ 8,25 miliarde de lei. Atât se cere pentru plăți, nu doar pentru asumarea unor obligații.

Din acest total, 2,585 miliarde de lei sunt pentru echilibrarea fondului, adică acoperirea diferenței dintre resurse și necesarul de finanțare. Alte 4,288 miliarde de lei sunt cerute pentru deficitul aferent concediilor medicale și indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate.

Transferul este solicitat atât ca drept de asumare a obligațiilor, numit credit de angajament, cât și ca sumă care poate fi plătită în anul respectiv, numită credit bugetar. Cele două categorii nu desemnează același lucru: aprobarea unei obligații nu înseamnă automat plata ei în acel an.

Ministerul cere și eliberarea sumelor reținute în proporție de 10%, în temeiul articolului 21 din Legea finanțelor publice nr. 500/2002.

Urgențele cer bani și pentru funcționare, nu doar pentru salarii

Pentru capitolul „Sănătate”, solicitarea ministerului este de 1,131 miliarde de lei în credite de angajament și 1,246 miliarde de lei în credite bugetare. Sunt vizate personalul, medicamentele, materialele sanitare, serviciile de urgență, programele naționale și alte obligații ale instituțiilor sanitare.

La bunuri și servicii sunt cerute 313,998 milioane de lei, cu următoarea repartizare:

• 224,144 milioane de lei pentru UPU, SMURD și cheltuielile asociate: medicamente, materiale sanitare, investigații, reparații și întreținere de echipamente, reactivi, consumabile, dezinfectanți, carburanți și întreținerea autospecialelor. Componenta cuprinde drepturi de personal pentru UPU și SMURD, precum și mentenanță, echipamente și reparații la heliporturi. Pentru salariile personalului care deservește heliporturile, documentul indică 83 de milioane de lei pentru trei luni.
• 32,712 milioane de lei pentru funcționarea și întreținerea serviciilor județene de ambulanță.
• 5 milioane de lei pentru tratamente în străinătate destinate unor categorii de pacienți.
• 52,142 milioane de lei pentru finanțarea integrală a programelor naționale de sănătate.

O altă componentă, transferurile între instituții ale administrației publice, însumează 631,157 milioane de lei. Suma este cerută atât pentru angajamente, cât și pentru plăți, astfel:

• 166,833 milioane de lei ar acoperi plata personalului din spitalele aflate în subordinea Ministerului Sănătății. Din aceeași sumă ar fi plătite salariile angajaților UPU din spitalele de urgență și o parte din costurile de funcționare pentru UPU și SMURD.
• 100 de milioane de lei ar merge către programele speciale de îngrijire a pacienților critici derulate de unitățile subordonate ministerului.
• 3,858 milioane de lei sunt prevăzute pentru programele naționale de sănătate.
• 360,466 milioane de lei sunt cerute de CNAS pentru voucherele de vacanță solicitate de unitățile sanitare și pentru alte programe ale instituției.

La categoria „Alte cheltuieli”, ministerul solicită 3 milioane de lei pentru plățile aferente persoanelor cu handicap neîncadrate, precum și pentru despăgubiri, dobânzi și cheltuieli generate de hotărâri judecătorești executorii. Documentul cere respectarea legislației și a recomandărilor Curții de Conturi și ale controlorului financiar preventiv delegat.

Pentru programele susținute prin împrumuturi de la Banca Mondială mai sunt cerute 115 milioane de lei în credite bugetare.

Ministerul cere suplimentări, dar propune și reducerea altor alocări

În aceeași solicitare, Ministerul Sănătății propune diminuări la capitolul „Sănătate”: 5,36 miliarde de lei din creditele de angajament și 700 de milioane de lei din creditele bugetare. Cere suplimentări și trece tăierile pe aceeași hârtie.

Pentru proiectele cu fonduri externe nerambursabile postaderare, reducerea propusă este de 5 miliarde de lei la angajamente și de 700 de milioane de lei la plăți. Aceste fonduri provin din programe care nu presupun restituirea finanțării.

Pentru programele cu finanțare rambursabilă, care implică restituirea banilor în condițiile convenite, ministerul propune diminuarea creditelor de angajament cu 360 de milioane de lei.

Alte solicitări, aferente titlurilor bugetare 60 și 61, sunt încă analizate de minister și urmează să fie înaintate separat.

Redistribuirile au ținut serviciile în funcțiune, dar nu acoperă cheltuielile viitoare

Cu o zi înaintea ședinței PNL, vineri, 16 octombrie 2026, Bolojan vorbise la Digi24 despre necesitatea unui Executiv cu puteri depline: „Aici nu mai e o problemă de calcule politice, e o problemă, pur și simplu, de responsabilitate pentru țara asta”, a declarat el, relatează Stiripesurse. Potrivit explicației sale, Guvernul interimar nu poate adopta prin ordonanță rectificarea cerută.

Premierul interimar a explicat că Guvernul mutase deja bani între programele ministerelor pentru a păstra serviciile în funcțiune. El susține că posibilitățile acestor redistribuiri nu mai acoperă cheltuielile următoare. Funcționarea a fost prelungită; finanțarea până în decembrie nu a fost asigurată.

O intervenție prin Parlament ar avea nevoie de acord politic și de păstrarea echilibrului între alocări, a arătat Bolojan. În argumentul său, modificările separate făcute în comisii pot dezechilibra bugetul, în timp ce Ministerul de Finanțe are datele de ansamblu.

Bolojan a invocat și o creștere de 20-30% a prețului carburanților, atribuită de el războiului din Golf și blocării Strâmtorii Ormuz. Din martie, spune el, cheltuielile lunare ale instituțiilor cu consum ridicat au trecut peste estimările folosite la construirea bugetelor.

Avertismentul său a inclus ambulanțele: fără suplimentarea fondurilor, lipsa motorinei ar putea împiedica intervențiile. Bolojan a descris un risc în absența rectificării, nu oprirea deja produsă a intervențiilor.

Dobânzile reduc resursele pentru sănătate, în socoteala prezentată de Bolojan

Bolojan a pus instalarea unui guvern cu puteri depline și în legătură cu pregătirea bugetului pe 2027 și cu termenii împrumuturilor internaționale. În explicația lui, cât de previzibilă este guvernarea contează pentru finanțarea pe care o obține România.

În argumentul lui Bolojan, împrumuturile s-au accelerat după 2020, iar deficitul din 2024 a trecut de 9% din produsul intern brut (PIB). Pentru dobânzi, el a indicat 60 de miliarde de lei pe an, adică peste 3% din PIB.

Comparațiile sale au fost costul întregii autostrăzi spre Moldova sau finanțarea pe cinci ani, la nivel național, a programului Anghel Saligny. În argumentul lui Bolojan, fiecare leu adăugat la dobânzi lasă mai puține resurse pentru investiții, educație și sănătate.

Vineri, liderul liberal anunțase că va propune conducerii PNL susținerea învestirii Guvernului Luca Niculescu, inclusiv cu posibilitatea unui cost politic. El a spus că liberalii ar merge în opoziție, fără participare la Executiv, și că partidul nu negociase funcții, nici posturi de secretar de stat.

Propunerea a fost precedată de discuții despre susținerea guvernului numai pentru șase luni. Rezistența a relatat anterior că Parlamentul urma să voteze învestirea noului guvern marți, 20 octombrie 2026, după audierile miniștrilor propuși.

Ministerul Sănătății cere ca resursele să fie găsite urgent, la următoarea rectificare sau printr-o altă soluție de finanțare până atunci. Cheltuielile obligatorii trebuie plătite până la sfârșitul lui 2026.