Sari la conținut

Guvernul cere plata în cont pentru lucrătorii din afara UE. Într-o campanie din 2024, Inspecția Muncii a făcut 77 din 1.166 de controale cu inspectorii de imigrări

Guvernul a pus noi obligații pe umerii firmelor care aduc lucrători din afara Uniunii Europene, iar Inspecția Muncii are partea care nu încape în fotografia de la anunț: să verifice ce se întâmplă la muncă. Ordonanța de urgență nr. 32/2026 se aplică din 27 aprilie 2026; pentru lucrător, un drept scris în contract valorează cât controlul care îl poate apăra.

Lectură: 2 min
Trei muncitori în echipament de protecție portocaliu manevrează niște bârne de beton pe un șantier
Ilustrație după fotografia Adevărul.ro

Firma trebuie să treacă în ofertă salariul brut și net, programul, orele suplimentare și condițiile de muncă. Contractul se încheie și într-o limbă înțeleasă de lucrător, salariul se plătește în contul lui, iar firma trebuie să organizeze cursuri de română și integrare. Iată protecția: multe lucruri de scris și de făcut. Cazarea nu devine însă gratuită printr-o frază solemnă; contractul trebuie să arate cine o plătește.

Cine se uită dincolo de contract? Inspecția Muncii verifică salariile, timpul de lucru și condițiile de muncă; Inspectoratul General pentru Imigrări verifică dreptul străinilor de a lucra și condițiile angajării, iar agenția națională pentru ocuparea forței de muncă se ocupă de autorizare. Nu pornim de la zero: într-o campanie din 30 octombrie până în 8 noiembrie 2024, Inspecția Muncii a făcut 1.166 de controale la angajatori de lucrători străini, dintre care 77 împreună cu inspectorii de imigrări, și a sancționat 189 de angajatori. Era înaintea noilor reguli; cifrele arată că existau controale, nu câte firme respectă astăzi obligația privind cursurile sau plata în cont.

Guvernul a pregătit și amenzi. Plafonul de 30.000 de lei nu este însă o amendă unică pentru orice abatere: ordonanța prevede intervale diferite, iar calculul pentru fiecare lucrător privește anumite încălcări. Firmele au de suportat organizarea cursurilor, pregătirea actelor și instruirea într-o limbă înțeleasă de angajat; cât costă fiecare dintre acestea depinde de ce au de făcut în practică, nu de mărimea amenzii din titlu.

Ministerele care au pregătit ordonanța au scris în nota de fundamentare din aprilie 2026 că „Digitalizarea procesului de depunere a cererilor unice este de natură a crea beneficii și a reduce costuri”. Pentru legarea sistemelor Ministerului Afacerilor Externe, aceeași notă estimează o cheltuială publică unică de 600.000 de lei în 2026, nu o plată deja făcută. Noi putem număra hârtia și estimarea; când va arăta Inspecția Muncii câte dintre noile obligații a verificat la firme?

Distribuie

Radu Mihăilescu scrie pe Rezistența despre Guvern, Parlament și partide: cine decide, cine plătește și ce s-a promis fără să se facă. Pornește de la documente și de la cifre, nu de la declarații. Toate articolele →

Citește și

Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră