Bolojan cere vot pentru Guvernul Niculescu, dar avertizează că PSD îl poate destabiliza

Despre riscul politic, Ilie Bolojan, premier interimar și lider al PNL, a declarat vineri seară, 16 octombrie, la Digi24, potrivit Ziare.com: „A doua realitate este că cel mai periculos adversar pentru guvernul respectiv este tot PSD -ul. Pentru că, în condițiile în care și-au dat propriile guverne jos anii trecuți, au generat criza inclusiv în guvernul pe care l-am condus, pentru că am respectat programul de guvernare, pentru că am încercat să fac ceea ce trebuie pentru România. Principalul pericol și pentru Guvernul Luca Niculescu este Partidul Social-Democrat. Nu și-au dat jos propriul guvern? Și-au mai dat propriile guverne jos. Niște premieri PSD au făcut asta”. Acuzațiile privind înlăturarea guvernelor și provocarea crizei îi aparțin lui Bolojan.

Întrebat despre perspectivele Executivului desemnat, el a explicat: „E greu să spun care va fi evoluția acestui guvern dacă va fi instalat marți, săptămâna viitoare, dar sunt două constante. Situația parlamentară nu se va schimba de pe o zi pe alta, deci avem un Parlament pulverizat, ca rezultat al alegerilor din 2024, într-o situație complicată. Știți care este situația? Nu e ușor să faci majorități, să ai direcții stabile. Asta este o realitate”. Parlamentul în care cere votul de învestire este același în care spune că majoritățile se construiesc greu.

PNL ar vota instalarea, dar refuză o nouă coaliție cu PSD

Despre experiența politică invocată în partid, Bolojan a continuat: „Este motivul pentru care o masă mare de liberali au hotărât că nu vor mai fi, în actualul context politic, într-o coaliție cu PSD, pentru că nici dumneavoastră nu v-ați asocia cu cineva dacă ați fi avut o experiență de tipul celor pe care ați avut-o cu un fost partener care nu-și respectă înțelegerile, care creează crize și care te duce într-o situație imposibilă”. Susținerea propusă pentru învestire nu vine, așadar, cu revenirea liberalilor în coaliție.

Refuzul fusese exprimat și într-o postare pe Facebook din vineri, 9 octombrie. Despre rolul pe care PSD l-ar rezerva liberalilor, Bolojan afirma, potrivit Sălaj Expres: „Fără PNL nu ar mai exista un paravan”. El acuza social-democrații că ar căuta un partener asupra căruia să transfere răspunderea pentru decizii și promisiuni neîndeplinite.

Reacția venea după solicitările liderilor PSD Sorin Grindeanu și Claudiu Manda pentru colaborarea cu PNL la construirea unei majorități. Grindeanu susținea că PSD vrea să contribuie la soluție, însă nu acceptă orice condiții, și cerea un efort comun partidelor implicate.

În declarațiile publicate pe 10 octombrie, Bolojan susținea că liberalii sunt dispuși să ajute la instalarea unui guvern funcțional, dar nu să reia formulele de colaborare cu PSD pe care le consideră eșuate. El explica refuzul prin experiența ultimului an, nu prin orgolii sau calcule politice.

Premierul desemnat Luca Niculescu spunea atunci că negocierile continuă și că „mai există și alte opțiuni”, potrivit Drept la Tinta. Disponibilitatea PNL privea instalarea guvernului, nu ocuparea scaunelor din el.

Rectificarea cerută de Bolojan depinde de ieșirea din interimat

Argumentul bugetar al premierului privește finanțarea serviciilor publice. În declarațiile de vineri, 16 octombrie, el a avertizat că intervențiile ambulanțelor ar putea fi afectate dacă fondurile pentru motorină nu sunt suplimentate rapid.

Despre consecințele posibile, Bolojan a spus la Digi24, potrivit Știri pe surse: „Gândiți-vă ce se întâmplă dacă mâine, în România, ajungem în situații în care avem un accident și nu ajung ambulanțele pentru că nu mai au motorină”. A precizat apoi condiția în care s-ar putea ajunge aici: „Dacă nu avem un guvern care face o rectificare cât mai repede posibil, putem ajunge într-un astfel de scenariu”.

În explicația privind cheltuielile instituțiilor care folosesc mult combustibil, premierul a adăugat: „Gândiți-vă, de exemplu, că un alt efect pe care îl avem este că bugetele instituțiilor care au un consum important de combustibil nu ajung până la finalul anului. De ce? Aici e vorba de altceva. Războiul din Golf, blocarea Strâmtorii Ormuz ne-au dus în situația în care prețurile la combustibil au crescut cu 20–30%. Și, din luna martie, cheltuielile lunare sunt mult mai mari decât cele estimate. Din nou, e nevoie de rectificare”.

Rectificarea înseamnă modificarea bugetului pentru a direcționa fonduri către cheltuielile care nu mai sunt acoperite. Potrivit explicației sale, guvernul interimar nu poate adopta ordonanța necesară acestei operațiuni.

De aproximativ cinci luni, Bolojan conduce un Executiv interimar și invocă restricțiile mandatului când vine vorba de măsuri bugetare și de adoptarea politicilor. Guvernul are atribuții limitate. Cheltuielile nu.

Floreasca a primit jumătate din alocarea inițială a anului anterior

Unitatea de Primiri Urgență (UPU) Floreasca din București este unul dintre exemplele folosite de premier pentru a susține necesitatea unui guvern cu atribuții depline.

Despre sumele stabilite de Ministerul Sănătății, Bolojan a declarat, în comparația relatată de Mediafax: „Gândiți-vă, de exemplu, că în cursul anului trecut, când s-a format bugetul, Unitatea de Primiri Urgență de la spitalul din București, de la Floreasca, care este cea mai mare din România, a avut o alocare inițială de 10 milioane de lei. Nici banii aceștia în 2025 nu i-au ajuns și au trebuit suplimentați. Anul acesta, Ministerul Sănătății cât credeți că i-a alocat? 5 milioane de lei, jumătate”.

Referitor la efectele asupra unității, premierul a continuat: „Deci, dacă cu un an înainte ai consumat peste 10 milioane și acum aloci jumătate, înseamnă că, practic, aproape la jumătatea anului, această unitate a rămas fără finanțare. Și când a venit domnul Cseke ministru interimar la Sănătate, a constatat că are probleme de funcționare”.

Pentru unitatea din Târgu Mureș, premierul a prezentat următoarea situație: „Aceeași situație este și la alte unități de primiri urgență din România, cum este Mureș. Avea în 2025 alocarea inițială de 8 milioane de lei, acum i s-au alocat sub 4 milioane de lei. Prin urmare, aveam și avem unități strategice, unitățile de primiri urgențe, care nu au alocările suficiente să funcționeze până la finalul anului”.

Întrebat cum explică distribuirea banilor, el a formulat două acuzații alternative: „Sau dintr-o intenție premeditată de a duce banii în alte direcții și a lăsa servicii de bază fără acoperire, ca să mai poți primi ceva bani la rectificare, pe final de an, sau din incompetență, că nu poți să spui altfel”.

Realocările din ministere nu mai acoperă funcționarea

Despre intervențiile făcute în perioada mandatului interimar, Bolojan a precizat: „Cert este că noi, în această perioadă, am făcut rectificările din interiorul ministerelor, adică am realocat banii de la alte programe ca să asigurăm funcționarea, dar nu mai există capacitate pentru a acoperi funcționarea pe mai departe. Ori ai nevoie de rectificări de buget, deci de alocări din alte părți către aceste zone”.

În descrierea sa, funcționarea a fost susținută prin reducerea fondurilor disponibile altor programe din aceleași ministere. Rectificarea cerută acum ar aduce alocări din alte părți ale bugetului.

Alternativa adoptării prin Parlament depinde, potrivit premierului, de o înțelegere politică și de păstrarea echilibrului dintre alocări. El susține că modificările operate separat în comisiile parlamentare pot dezechilibra distribuția fondurilor și că Ministerul de Finanțe deține datele necesare.

Bolojan pune lângă rectificare pregătirea bugetului pentru 2027 și împrumuturile României de pe piețele internaționale. În argumentul lui, predictibilitatea guvernării contează pentru condițiile acestor împrumuturi.

Dobânzile reduc banii rămași pentru investiții și servicii publice

Bolojan susține că împrumuturile s-au făcut într-un ritm tot mai alert după 2020, reducând spațiul bugetar al viitorului Executiv. Deficitul indicat de el pentru 2024 trece de 9% din produsul intern brut (PIB): diferența dintre cheltuielile publice și veniturile care nu ajung să le acopere.

Despre plata anuală a dobânzilor, Bolojan a afirmat: „Când plătești într-un an 60 de miliarde de lei dobânzi, adică peste 3% din PIB, ceea ce înseamnă întreaga autostradă spre Moldova, care dispare, sau tot programul Anghel Saligny pe cinci ani de zile în toată România, atunci marja de mișcare devine foarte scăzută”.

În comparația sa, costul datoriei este pus lângă întreaga autostradă spre Moldova ori lângă programul Anghel Saligny pentru cinci ani. El susține că fiecare leu suplimentar plătit ca dobândă lasă cu un leu mai puțin pentru investiții, educație sau sănătate. Dobânda are de încasat. Celelalte cheltuieli împart restul.

Votul propus de Bolojan nu include o garanție politică

Despre motivul pentru care solicită liberalilor susținerea învestirii, premierul a declarat: „Aici nu mai e o problemă de calcule politice, e o problemă, pur și simplu, de responsabilitate pentru țara asta”.

Bolojan admite că propunerea îl poate costa politic. Spune că, între responsabilitatea față de țară și calculul electoral, a ales-o pe prima.

În privința limitelor sprijinului și a discuțiilor pentru funcții, Bolojan a precizat: „Voi propune mâine PNL să acordăm, într-o anumită formulă, un vot pentru învestirea acestui guvern. Nu ca o formă de garanție politică, pentru că, așa cum v-am spus, Partidul Național Liberal va intra în opoziție. Aceasta este o decizie pe care ne-am asumat-o. Deci nu am negociat funcții, nu am negociat poziții în eșalonul doi, secretari de stat și așa mai departe. N-a fost niciun fel de negociere”.

Discuțiile anterioare vizau o susținere pentru șase luni, descrisă în partid drept un armistițiu politic. Sprijinul avea termen; opoziția era anunțată înaintea învestirii.

Propunerea urmează să fie discutată sâmbătă, 17 octombrie, în Biroul Politic Național al PNL. După audierea miniștrilor propuși, votul Parlamentului pentru noul Executiv este programat marți, 20 octombrie.