CSM afișează satisfacție de până la 75%. Claudiu Sandu îi amintește de statisticile comuniste

Informațiile au fost relatate de G4Media. Studiul a fost realizat la nivelul instanțelor, afirmă Sandu în postarea redată de G4Media. Procurorul spune că a cerut părerea mai multor avocați despre rezultat și a primit drept răspuns înjurături printre dinți. Entuziasmul statistic s-a oprit, în consultarea lui, la avocați.

Încrederea scăzută strică tabloul satisfacției

Un sondaj Inscop prezentat în februarie 2026 arăta că 70,5% dintre respondenți aveau foarte puțină încredere sau deloc în justiție. Tot atunci, 67,4% considerau că sistemul de justiție nu este independent.

Încrederea și satisfacția sunt indicatori diferiți: primul privește încrederea acordată justiției, al doilea mulțumirea față de actul de justiție. Procentele răspund unor întrebări diferite, distincție care contează înainte de a le pune unul în locul celuilalt.

Sandu descrie cele două sondaje drept antagonice și invocă un nivel al încrederii de sub 25%. Admite însă că și datele negative sunt exagerate în anumite domenii de activitate. Nici cifrele nefavorabile nu primesc certificat de exactitate.

Procurorul consideră neserioasă prezentarea unei satisfacții pe care o descrie ca apropiată de perfecțiune și pune în discuție moralitatea comunicării publice a CSM.

Sandu contestă și lectura optimistă a unui raport american

Potrivit procurorului, CSM apreciase anterior că un raport întocmit de Departamentul de Stat al SUA despre starea justiției din România confirma pașii pozitivi făcuți în justiție. Sandu spune că, după ce l-a citit, a găsit aprecieri deloc măgulitoare. Același raport, optimism la instituție și obiecții din interior.

Comparația sa cu perioada de dinainte de 1989 privește falsificarea anuală a datelor pentru a afișa satisfacția omului socialist. Sandu evocă planurile cincinale încărcate cu rezultate spectaculoase, fără legătură cu realitatea trăită în case și în viața cotidiană.

În aceeași intervenție, el extinde critica la minciunile răspândite prin televiziuni și rețele sociale. Susține că oameni care înșală sunt prezentați drept cinstiți și apărați în stradă de cetățeni manipulați. Invocă inclusiv persoane pe care le numește pedofili și despre care afirmă că își deschid biserici private și predică.

Sandu afirmă că, dacă răspândirea știrilor false ar fi incriminată, mulți influenceri ar ajunge la închisoare. În opinia sa, lipsa măsurilor statului permite prezentarea minciunilor drept adevăruri fără consecințe.

Procurorul leagă această critică de cazurile în care, susține el, persoane corupte au rămas cu banii primiți ca mită și afirmă că slăbirea distincției dintre bine și rău afectează inclusiv justiția.