Sari la conținut

Ce faci dacă o instituție publică te discriminează și cum ceri despăgubiri?

Dacă o instituție publică te tratează diferit din cauza unei caracteristici personale, păstrează probele și cere o explicație în scris. Poți sesiza Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) în cel mult un an sau poți cere direct în instanță despăgubiri ori înlăturarea efectelor discriminării, în cel mult trei ani.

Lectură: 8 min
Un ciocan
Un ciocan - Rezistența

Nu trebuie să aștepți hotărârea CNCD ca să mergi la judecător. Dacă vrei să fie retras și un act emis pe numele tău, verifică separat termenul pentru contestarea lui: acesta poate fi mult mai scurt.

Când un refuz este discriminare

Un angajat nepoliticos, o întârziere sau un refuz greșit nu înseamnă automat discriminare. Caută dreptul afectat, caracteristica personală din cauza căreia crezi că ai fost tratat diferit și faptele care leagă cele două lucruri. Comparația cu oameni aflați într-o situație asemănătoare ajută, dar nu trebuie să găsești neapărat o persoană anume care a fost tratată mai bine.

Regula împotriva discriminării se aplică și instituțiilor și serviciilor publice. Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 acoperă, între altele, diferențele legate de rasă, etnie, limbă, religie, sex, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infectare cu HIV, orientare sexuală sau apartenența la un grup defavorizat. Legea cuprinde și alte criterii care împiedică folosirea unui drept în condiții egale.

Și o regulă care pare aceeași pentru toți poate dezavantaja un grup. Instituția poate însă arăta că urmărește un scop legitim și că măsura este potrivită și necesară. Măsurile de sprijin pentru grupuri dezavantajate nu sunt, prin ele însele, discriminare.

De exemplu, dacă unei persoane cu dizabilitate i se refuză primirea unei cereri pe care instituția o primește de la alții, diferența merită lămurită și probată. Motivul scris al refuzului, felul în care s-a aplicat regula și mărturiile pot arăta dacă există o legătură cu dizabilitatea. O simplă afirmație că angajatul „a făcut un abuz” nu ține locul acestor fapte.

Ce dovezi păstrezi

Notează data, ora, locul, ce s-a întâmplat și cine era de față. Păstrează orice urmă a cererii și a răspunsului, inclusiv numărul de înregistrare. Nu ai nevoie de o mărturisire a angajatului: la CNCD prezinți fapte din care poate rezulta discriminarea, iar cel reclamat trebuie să arate că nu a încălcat egalitatea de tratament.

  • Cererea, numărul de înregistrare, actul primit și răspunsurile instituției.
  • E-mailurile, mesajele, capturile de ecran și fotografiile relevante.
  • Numele martorilor și înregistrările obținute legal, dacă există.
  • Date despre cum a fost aplicată aceeași regulă altor persoane, dacă le poți obține.

Cere în scris motivul deciziei și regula pe care se bazează, copia actului, reanalizarea situației și păstrarea imaginilor sau a altor înregistrări relevante. Cere răspuns scris. După înregistrarea petiției, instituția are 30 de zile să îți răspundă. Dacă are nevoie de cercetări suplimentare, poate adăuga cel mult 15 zile la termen, dar trebuie să te anunțe.

Pașii și termenele fiecărei căi

Aceste căi pot fi folosite separat; nu sunt trei ghișee la care trebuie să stai la coadă în ordine. Alege ce urmărești și păstrează dovada depunerii fiecărei cereri.

  1. Cere instituției să explice și să corecteze decizia. Depune o petiție la instituția care te-a tratat astfel și spune ce s-a întâmplat, ce răspuns vrei și ce probe ai. Dacă vrei retragerea unui act administrativ emis pe numele tău, cere expres acest lucru instituției emitente sau celei superioare, în principiu în 30 de zile de la comunicarea actului. În unele domenii există reguli speciale; termenul pentru act nu se înlocuiește cu termenul de trei ani al cererii pentru discriminare.
  2. Sesizează CNCD dacă vrei verificarea discriminării. Ai un an de la faptă sau de când ai putut afla de ea. Petiția semnată trebuie să arate cine ești, pe cine reclami, faptele, criteriul de discriminare, dreptul afectat și probele. O poți trimite prin poștă, e-mail, pagina CNCD pentru depunerea petițiilor sau o poți formula în audiență. Dacă lipsesc elemente, ți se poate cere să completezi petiția în 15 zile.
  3. Mergi în instanță dacă vrei despăgubiri sau înlăturarea efectelor. Poți cere bani pentru prejudiciu, revenirea la situația de dinainte ori anularea situației create prin discriminare. Pentru această cerere ai trei ani de la faptă sau de când ai putut afla de ea și nu este obligatoriu să sesizezi mai întâi CNCD. Instanța și procedura depind de ce ceri; unele domenii au reguli speciale.
  4. Semnalează separat abaterea sau o posibilă infracțiune. Dacă fapta este a unui funcționar public, poți anunța comisia de disciplină la registratura instituției sau pe cale electronică. Ai 30 de zile din ziua în care ai aflat despre faptă, fără să depășești un an și șase luni de la comiterea ei. Pentru un polițist, reclamația administrativă se trimite conducerii instituției din care face parte. Dacă fapta poate fi infracțiune, poți depune plângere sau denunț la poliție ori la parchet.

Pentru petiția către instituție, un model scurt este: „La data de [data], la [locul], s-a întâmplat [fapta]. Cer motivul și temeiul deciziei, copia actului, reanalizarea situației și un răspuns scris. Anexez [probele].” Dacă ataci un act primit, adaugă numărul și data lui și cere explicit retragerea lui.

Pentru CNCD, adaugă în model caracteristica personală vizată, dreptul afectat și faptele care le leagă: „Consider că tratamentul a avut legătură cu [criteriul], deoarece [faptele].” Trece datele tale de identificare, instituția reclamată, adresa pentru răspuns, lista probelor și semnătura. Cererea către instanță trebuie să spună, la rândul ei, ce despăgubiri sau ce înlăturare a efectelor soliciți și pe ce fapte și probe te bazezi.

Ce obții și ce poate costa

CNCD poate constata discriminarea și aplica o amendă între 1.000 și 30.000 de lei dacă fapta privește o persoană, respectiv între 2.000 și 100.000 de lei dacă privește un grup sau o comunitate. Amenda nu ajunge la persoana discriminată. De obicei, CNCD ia hotărârea în 90 de zile și o transmite în 30 de zile după ce a luat-o. Pe pagina sa scrie că hotărârea poate fi contestată în 15 zile.

Nu plătești taxa judiciară de timbru dacă depui direct la instanță o cerere pentru despăgubiri, pentru întoarcerea la situația de dinainte sau pentru desființarea situației apărute din discriminare. Pot exista cheltuieli cu avocatul, experții, martorii ori deplasarea. Dacă pierzi, instanța te poate obliga, la cerere, să plătești cheltuielile dovedite ale celeilalte părți; costul total nu are o sumă fixă.

Poți cere instanței ajutor pentru cheltuielile de judecată, cu dovezi despre veniturile și cheltuielile familiei. În noiembrie 2026, pragurile se raportează la salariul minim brut de 4.325 de lei pe lună, aplicabil din 1 iulie 2026: sub 1.081,25 lei venit mediu net lunar pe membru pentru ajutor integral și sub 2.162,50 lei pentru ajutor de 50%. Ajutorul poate acoperi, între altele, avocatul și expertul; formele prevăzute de lege au un plafon anual de 43.250 de lei.

Exemplu: o familie cu doi membri încasează câte 3.000 de lei net în fiecare dintre ultimele două luni. Veniturile însumează 6.000 de lei; împărțite la două luni și apoi la doi membri dau 1.500 de lei net lunar pe membru. Suma depășește pragul de 1.081,25 lei, dar este sub cel de 2.162,50 lei, astfel că familia poate cere ajutor de 50%, dacă îndeplinește și celelalte condiții.

Dacă fapta ține de angajat

În sesizarea disciplinară despre un funcționar public, indică persoana reclamată, fapta, data și probele. Pentru polițist, trimite reclamația conducerii unității; structurile de control diferă de la o instituție la alta. Aceste reclamații nu înlocuiesc petiția la CNCD sau cererea în instanță pentru discriminare.

Într-o plângere penală descrie fapta, persoana bănuită și probele pe care le cunoști. Jignirile, amenințările sau violențele săvârșite de cineva în timpul atribuțiilor de serviciu pot intra în sfera purtării abuzive. Pentru abuzul în serviciu este necesară încălcarea legii în exercitarea atribuțiilor, cu o pagubă ori vătămarea unui drept; nu orice refuz neplăcut este infracțiune.

Întrebări frecvente

Pot sesiza CNCD dacă nu știu numele angajatului?

Da, dacă nu poți obține datele lui. Descrie instituția, funcția, locul, data și împrejurările și explică de ce nu îl poți identifica.

Pot depune petiția anonim?

Nu. Petițiile anonime către instituții sau CNCD se clasează.

Ce se întâmplă dacă trimit petiția instituției greșite?

Instituția care o primește trebuie să o trimită autorității competente în cinci zile și să te informeze.

Ce fac dacă instituția nu răspunde?

Păstrează dovada înregistrării și data la care a expirat termenul de răspuns. Lipsa răspunsului poate fi atacată în instanța care judecă litigiile cu autoritățile, dacă sunt îndeplinite condițiile legii.

Ce fac dacă sunt tratat mai rău după plângere?

Păstrează dovezile și notează când a început schimbarea. Un tratament nefavorabil ca reacție la o plângere privind egalitatea de tratament poate fi o faptă distinctă, numită victimizare.

Surse verificate la 16 noiembrie 2026: Ordonanța Guvernului nr. 137/2000; pagina CNCD „Depune o petiție”; procedura CNCD de soluționare a petițiilor; Ordonanța Guvernului nr. 27/2002; Legea nr. 554/2004; deciziile Înaltei Curți nr. 10/2016 și nr. 406/2024; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/2019; explicațiile Ministerului Afacerilor Interne privind sesizarea angajaților; Codul penal; Codul de procedură penală; Codul de procedură civilă; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008; actul privind salariul minim brut aplicabil din 1 iulie 2026.

Distribuie

Andrei Cosma scrie pe Rezistența despre justiție, instituții și serviciile publice care nu funcționează: dosare, decizii, termene ratate și cine răspunde pentru ele. Toate articolele →

Citește și

Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră