Certificatele ar fi fost false, pașapoartele au fost emise. Procurorii trimit 16 ruși în instanță

Potrivit precizărilor PICCJ relatate de News.ro, polițiștii au verificat imobilele trecute drept domiciliu pentru inculpați și pentru alți cetățeni străini născuți în spațiul ex-sovietic. Aceștia dobândiseră cetățenia română și ceruseră mutarea domiciliului din străinătate în România. Verificările au găsit domicilii fictive și în cazul lor. Domiciliul figura în acte. La adresă, nu.

Direcția Generală de Evidență a Persoanei a dispus: „anularea unui număr de 1702 cărți de identitate pe motiv de stabilire fictivă a domiciliului”, potrivit comunicatului Parchetului General, preluat de Ziare.com. Domiciliile erau fictive. Cărțile de identitate fuseseră emise.

Cei 16 inculpați au fost trimiși în judecată pentru:

• uz de fals;
• complicitate la fals informatic;
• complicitate la fals material în înscrisuri oficiale.

Parchetul amintește că inculpaților trimiși în judecată li se aplică prezumția de nevinovăție. Acuzațiile ajung acum în fața instanței.

Certificatele contestate ar fi trecut prin evidențe până la pașapoarte

Despre folosirea repetată a documentelor, Parchetul General precizează în comunicat: „Inculpații au folosit în mod constant certificate de cetățenie false, care atestau în mod mincinos că au calitatea de cetățeni români pentru a obține acte de identitate românești”. Pe traseul descris de anchetatori, certificatele suspectate de fals ar fi devenit temei pentru documente emise de autorități românești.

Procurorii PICCJ descriu perioada folosirii certificatelor, reprezentanțele diplomatice în numele cărora ar fi fost emise și primele documente obținute: „În mod concret, în perioada februarie-iulie 2024, inculpații au utilizat certificate de cetățenie pretins eliberate de Consulatul General al României la Sankt Petersburg, de Ambasada României la Baku, Ambasada României în Republica Moldova, respectiv Consulatul General al României de la Chișinău. Acestea atestau în mod mincinos faptul că au dobândit cetățenia română, iar pe baza lor inculpații au obținut transcrierea actelor de naștere în Registrul Național de Evidență a Persoanelor, atribuirea de coduri numerice personale românești și eliberarea certificatelor de naștere românești, eliberate de către Consiliul Local Sector 6”.

Ulterior, inculpații ar fi depus la SPCLEP Câmpulung Moldovenesc cereri însoțite de certificatele de cetățenie pretins eliberate de aceste consulate și ambasade, precum și de certificatele de naștere emise de Consiliul Local Sector 6. Serviciul le-a eliberat cărți de identitate, potrivit procurorilor.

Pe baza cărților de identitate, Serviciul Public Comunitar de Pașapoarte Suceava a emis pașapoarte simple electronice. Certificatele suspectate de fals nu ar fi rămas la prima evidență: traseul descris în rechizitoriu a continuat până la pașaport.

Procurorii cer anularea documentelor pe care autoritățile le-au emis

În privința actelor obținute pe acest traseu, procurorii explică: „În vederea restabilirii situației anterioare, procurorul de caz a solicitat instanței anularea certificatelor de cetățenie falsificate, a mențiunilor din registrele de stare civilă cu privire la nașterea inculpaților și a actelor de stare civilă de naștere și de căsătorie, a certificatelor de naștere, precum și a actelor subsecvente obținute ulterior în baza certificatului de cetățenie falsificat, respectiv a cărților de identitate și a pașapoartelor”. Documentele emise succesiv sunt acum cerute la anulare, tot succesiv.

Înainte de emiterea rechizitoriului, în aceeași cauză au fost încheiate șase acorduri de recunoaștere a vinovăției. Potrivit PICCJ, acestea au aceeași încadrare juridică și aceeași tipologie a faptelor.

Judecătoria Câmpulung Moldovenesc a primit rechizitoriul. Aceasta este instanța competentă să judece cauza în fond.

În privința persoanelor care i-au luat fictiv în spațiu pe inculpați, Parchetul General precizează în comunicat că „banii obținuți de către persoanele care au luat în spațiu inculpații, în mod fictiv, contra unor sume de bani, urmează a fi confiscați”. Domiciliile au existat doar în acte; încasările pentru ele sunt vizate de confiscare.