Doi foști șefi de la TAROM ajung la indemnizații de 20.400 de lei în conducerea IAR Brașov

„Principiul pe care îl urmărim este simplu: administratori competenți, indemnizații justificabile și performanță care poate fi măsurată”, a declarat public, miercuri, Irineu Darău, ministrul interimar al Economiei, potrivit Newsweek România. Pe lista celor plătiți după acest principiu se întâlnesc două plecări cu revocare de la TAROM și o demitere de la Fabrica de Pulberi Făgăraș. Competența are, în aceste cazuri, și un istoric de dispute între conducători și ministere.

Componența consiliului este în vigoare din 24 februarie 2026:

• Bogdan Costaș, președinte al CA și administrator neexecutiv;
• Darius-Georgel Vodă, administrator neexecutiv;
• Cristian Mărișteanu, administrator neexecutiv;
• Tiberiu Țiclea, administrator neexecutiv;
• Simona Onescu, administrator neexecutiv.

Darău justifică plata prin bilanțul companiei, administratorii vin cu propriul trecut

Ministrul a spus că a semnat marți, 6 octombrie 2026, mandatul prin care Statul Român, în calitate de acționar, urmează: „să sprijine performanța în funcție de indicatori obiectivi, nu de apropierea de un ministru sau altul, de un partid sau altul”, a precizat Darău. Trei dintre cei cinci administratori au fost însă îndepărtați din alte funcții tocmai cu explicații oficiale despre activitatea lor. În cazul lui Costaș, explicațiile sunt contestate de acesta.

Darău descrie IAR Brașov ca fiind: „strategică pentru industria aeronautică și de apărare, listată la Bursa de Valori București, profitabilă și cu o activitate cu un grad ridicat de complexitate”, a explicat ministrul. El susține că noul nivel al indemnizației a fost avizat de AMEPIP și că nu reprezintă o recompensă pentru anumite persoane ori o sumă stabilită discreționar.

Formula de calcul anunțată ia în considerare dimensiunea companiei, cifra de afaceri și numărul de angajați, profitabilitatea, investițiile, statutul de companie listată și dificultatea mandatului. Ministrul spune că aceeași formulă va fi aplicată gradual întregului portofoliu al Ministerului Economiei. La IAR, modelul începe cu o majorare de la 4.720 la 20.400 de lei brut pe lună.

În justificarea deciziei, Darău a prezentat următoarele rezultate și bugete:

• Aproximativ 441 de milioane de lei cifră de afaceri în 2025;
• 48 de milioane de lei profit net în același an;
• Aproape 24,5 milioane de lei din profit virați la bugetul de stat în 2026;
• 21 de milioane de lei buget pentru investiții în derulare.

Compania are o cooperare industrială de lungă durată cu Airbus Helicopters, în producția, personalizarea și mentenanța elicopterelor, potrivit ministrului. Darău invocă și oportunitatea oferită de SAFE și de investițiile României în apărare, prin cooperarea cu Airbus Helicopters France și participarea industrială la programul de elicoptere H225M.

Obiectivul declarat este ca o parte cât mai mare din banii investiți în apărare, inclusiv prin proiectele SAFE, să se transforme în producție în România, mentenanță, transfer de tehnologie, cunoștințe tehnice și locuri de muncă specializate. Pentru administratori, Darău leagă recunoașterea rolului lor de responsabilitatea pentru rezultat și spune că a transmis așteptări înalte atât consiliului, cât și conducerii executive.

Costaș a promis restructurarea TAROM și a plecat în conflict cu ministrul

Bogdan Costaș a fost numit director general interimar al TAROM la 15 ianuarie 2026. La preluarea funcției, anunța că va pune accent pe accelerarea planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană. După aproximativ șase luni, ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, anunța revocarea sa și îi reproșa tocmai întârzieri în modificarea acelui plan. Accelerarea promisă și întârzierea imputată au încăput în același mandat.

În iulie 2026, Miruță a susținut că directorul nu întreprinsese niciun demers pentru refacerea bugetului pe date reale și întârziase nejustificat demersurile către Comisia Europeană. Ministrul a afirmat că acestea erau constatările consiliului de administrație care decisese revocarea.

Pe Facebook, Miruță acuza conducerea executivă, despre care spunea că fusese pusă de PSD, că îi solicita de luni de zile aprobarea unui buget construit pe cifre pe care le știa nereale.

Prima comparație privea gradul de încărcare a avioanelor: 79% în buget, față de 65% în acel moment. Potrivit ministrului, rezultatele primelor luni din 2026 făceau ca, pentru atingerea țintei în lunile rămase, avioanele să trebuiască să transporte peste capacitate.

A doua comparație era la combustibil: 950 de dolari pe tonă în buget, față de aproximativ 1.500 de dolari plătiți atunci de companie. Miruță acuza astfel umflarea veniturilor și micșorarea cheltuielilor pe hârtie.

Costaș a respins acuzațiile. El a declarat că vineri, 17 iulie 2026, refuzase preluarea unui nou mandat de director general, pentru a nu ceda unor presiuni care, în opinia sa, ar fi dus TAROM în insolvență și l-ar fi obligat să își asume decizii ilegale în raport cu partenerii europeni.

În apărarea bugetului de venituri și cheltuieli pentru 2026, Costaș a susținut că acesta fusese construit corect, pe ipotezele reale de la începutul anului și conform obligațiilor asumate de Statul Român prin Planul de Restructurare. Planul impunea atingerea viabilității financiare până la sfârșitul anului 2026.

În interpretarea lui Costaș, refacerea bugetului în forma cerută de ministru ar fi încălcat indicatorii aprobați la Bruxelles. El a susținut că modificarea unilaterală ar fi periclitat ajutorul de stat și ar fi împins compania spre faliment. A mai afirmat că avertizase oficial ministerul că un buget nealiniat planului, fără aprobarea Comisiei Europene, putea duce la declararea ajutorului de stat drept incompatibil.

Costaș a contestat și acuzația de inacțiune. Pentru mai 2026, a invocat deschiderea discuțiilor tehnice cu reprezentanții Comisiei Europene, înaintarea către consiliu a unei propuneri cu patru coordonate strategice de ajustare și obținerea avizului favorabil al consiliului pentru strategie.

El a afirmat că documentele ajunseseră oficial la Ministerul Transporturilor și la Radu Miruță, dar că ministerul blocase demersurile prin lipsa unei reacții și a aprobării. Costaș susține că acțiunile sale urmăreau protejarea companiei, a locurilor de muncă și a viitorului TAROM.

În prezent, Costaș este și președintele CA al ROMARM. Anterior, a condus ROMAERO, funcție din care a demisionat, și a fost director la Aviația Utilitară București SA. Plecarea de la TAROM nu înseamnă, pentru el, ieșirea din conducerea companiilor de stat.

Țiclea a fost revocat de la TAROM pentru cerințe neîndeplinite

Tiberiu Țiclea, în prezent și director general al Iprochim SA, a fost membru al consiliului de administrație al TAROM până în mai 2016. Revocarea sa a urmat unei informări a consiliului companiei privind neîndeplinirea unor cerințe legale, a unor măsuri din contractul de mandat sau din planul de administrare.

În 2022, Țiclea a fost, pentru aproximativ opt luni, director sportiv al Clubului Rapid.

Cristian Mărișteanu a condus, din august 2023 până recent, Direcția Generală Planul Național de Redresare și Reziliență din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. În 2023, pentru câteva luni, fusese director al Direcției Programare din Direcția Generală Management Mecanism Redresare și Reziliență, în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Din august 2021 până în mai 2023, Mărișteanu a condus Direcția Fonduri Europene din Direcția Generală Ajutor de Stat și Fonduri Europene a Ministerului Energiei.

Simona Onescu este membră în consiliul IAR Brașov din mai 2024 și economist specialist la CFR Marfă Brașov Triaj din iulie 2021. Anterior, a fost dactilografă la Depoul CFR Brașov. A devenit economist în 2002, după absolvirea unei facultăți de profil a Universității George Barițiu.

Onescu este soția lui Cornel Onescu, secretar general al organizației municipale PSD Brașov și fost director al CFR Marfă Brașov.

Vodă a pierdut un mandat după ce nu a prezentat raportul cerut

Darius-Georgel Vodă a fost numit, prin detașare, secretar general al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici pentru șase luni, începând cu 10 martie 2026. Decizia a fost semnată de premierul Ilie Bolojan. La momentul detașării, Vodă era director al Direcției mediul de afaceri din Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.

O altă decizie publicată în Monitorul Oficial prevedea ca, începând cu 21 aprilie 2026, Codruț-Ștefănel Burcea, manager public în cadrul Direcției operaționalizarea reformei funcției publice, să exercite temporar funcția vacantă de secretar general adjunct al ANFP, pentru șase luni.

În toamna anului 2025, Radu Miruță, atunci ministru al Economiei, îl demisese din funcția de administrator special la Fabrica de Pulberi Făgăraș, după ce nu prezentase raportul solicitat. Pentru performanța care trebuie măsurată acum există și acest precedent: raportul cerut atunci nu a venit.

Miruță anunța la acea vreme că revocase 21 de administratori speciali de la 21 de societăți ale statului și că urma să numească înlocuitori după examinarea candidaturilor. Spunea că unii aveau salarii de 300 de milioane de lei vechi și că nu fuseseră în stare să îi dea raportul de activitate cerut.