Adrian Chiriac, soțul procuroarei generale, trece proba pentru contencios la Înalta Curte cu hotărâri penale

Un judecător care a cerut anonimatul a declarat pentru G4Media că nu mai întâlnise o trecere atât de abruptă de la penal la contencios. În cazurile anterioare de schimbare a specializării, candidații avuseseră cariere mixte și hotărâri conforme secției la care aspirau.

Potrivit G4Media, identificarea lui Chiriac în concurs pornește de la codul 0013: numai raportul acestui candidat conține termeni precum inculpat și procuror. În celelalte 15 rapoarte de la contencios apar reclamant și pârât. Numele au fost ascunse; vocabularul a rămas la vedere.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a publicat punctajele acestei probe din sesiunea iulie-octombrie 2026. Concursul vizează cinci posturi: unul la Secția Penală și patru la Secția de contencios administrativ.

Doi candidați au rămas la 69 de puncte

La contencios, după verificarea preliminară, au rămas în cursă 16 candidați. Dintre aceștia, 10 au trecut evaluarea hotărârilor, iar șase au fost respinși. Pragul era de 70 de puncte din 100. Candidații 0005 și 0009 au primit fiecare 69. Pentru ei, baremul a închis ușa.

Unul dintre judecătorii care au discutat cu G4Media a comentat rezultatele celor doi și experiența lor în contencios: „Puneți-vă în locul celor doi, care au fost la mustață sub barem. Cum credeți că acceptă ei, care au lucrat efectiv în contencios, să fie depunctați, iar unul care vine direct din penal să fie admis?”.

Procedura de promovare cuprinde trei etape:

• Verificarea preliminară a îndeplinirii condițiilor legale pentru accesul la Instanța Supremă.
• Evaluarea a 40 de hotărâri pronunțate de fiecare candidat: 10 alese de acesta și 30 selectate aleatoriu.
• Interviul în fața Secției pentru judecători a CSM.

Pentru evaluare au fost constituite două comisii, una pentru penal și una pentru contencios. Fiecare are doi judecători din secția corespunzătoare a Înaltei Curți și un profesor universitar. Specializarea este respectată la alcătuirea comisiei.

Evaluatorii primesc coduri numerice în locul numelor candidaților, pentru a preveni favoritismul. Și hotărârile sunt anonimizate, astfel încât instanța din care provine fiecare candidat să nu poată fi identificată.

Magistrații contestă trecerea de la penal la contencios

Judecătorii consultați de G4Media au cerut să rămână anonimi de teama represaliilor.

Un alt judecător a povestit pentru G4Media cum a fost tratată propria candidatură la o secție diferită de cea în care lucrase: „Eu toată viața am fost civilist și am candidat de două ori la Înalta Curte. Odată am candidat pentru secția de contencios și prima întrebare pe care mi-au pus-o la interviul de la CSM a fost asta: domnule judecător, dar cum de v-ați gândit să vă schimbați specializarea? Și diferențele între civil și contencios sunt mult mai mici decât între penal și contencios”.

Un al treilea magistrat a criticat, tot pentru G4Media, felul în care este aplicat criteriul specializării la vârful sistemului judiciar: „De câțiva ani, pentru CSM și pentru Înalta Curte specializarea a devenit o adevărată obsersie. Avem instanțe specializate, completuri specializate, judecători specializați. Și atunci dacă specializarea este viitorul, cum e posibil să accepți să acceadă în secția de contencios un judecător fără nicio pregătire în domeniu? Ce facem, îl specializăm la locul de muncă? Poate asta e firesc la instanțele inferioare, dar la Înalta Curte este greu de acceptat, pentru că aici se dau sentințe definitive, se stabilește jurisprudența, specializarea e chiar necesară”.

Solicitat de G4Media să răspundă în legătură cu această situație, Adrian Chiriac a declarat: „Nu am niciun comentariu de făcut, pentru că procedura de concurs este în curs”.

Și verificarea vechimii a lăsat să treacă două candidaturi contestate

În etapa preliminară a aceluiași concurs, judecătoarea Raluca Elena Cozan, de la Curtea de Apel București, fusese declarată admisă. G4Media a relatat că avea patru ani de vechime efectivă la curtea de apel, față de cei cinci ani ceruți de lege. Verificarea condițiilor o declarase eligibilă cu patru.

După întrebările adresate de publicație CSM, Cozan și-a retras candidatura. Se afla încă în perioada în care retragerea era posibilă.

G4Media a identificat ulterior și cazul judecătoarei Amelia Onișor, admisă în aceeași etapă cu o vechime efectivă la curtea de apel de doi ani și două luni. Ea nu și-a retras candidatura înainte de expirarea perioadei în care putea face acest lucru.

G4Media precizează că nu se poate afla încă dacă Amelia Onișor a trecut și evaluarea hotărârilor judecătorești. Raportul ei nu a putut fi identificat, deoarece lipsesc elementele care au permis identificarea raportului lui Adrian Chiriac.

Surse din magistratură suspectează un schimb de favoruri

Surse anonime din magistratură citate de G4Media susțin că admiterea lui Adrian Chiriac ar putea avea la bază o înțelegere prin care s-ar fi întors un serviciu. Suspiciunea lor privește două acțiuni pe care publicația le atribuie Cristinei Chiriac, în sprijinul politicilor conducerii sistemului judiciar de nesocotire a hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

G4Media relatează că procurorul general a refuzat să promoveze căi extraordinare de atac împotriva unor sentințe definitive de achitare întemeiate pe prescripție. Potrivit publicației, hotărârea Lin II a CJUE deschisese această posibilitate de contestare.

Publicația îi atribuie și o intervenție personală și decisivă pentru mutarea unui proces de la Craiova la București. Aceasta ar fi avut loc cu trei ore înainte ca judecătoarea Sorina Marinaș, de la Curtea de Apel Craiova, să decidă dacă sesizează CJUE în legătură cu compatibilitatea existenței Secției Speciale de anchetare a magistraților cu dreptul european.

Pentru candidații care au trecut evaluarea, următoarea probă este interviul în fața Secției pentru judecători a CSM.