Mărturiile a 100 de persoane au declanșat o plângere privind felul în care poliția tratează abuzurile cu imagini intime

Avocații au strâns mărturiile a 100 de persoane care au raportat asemenea fapte, potrivit The Guardian. Cercetarea lor indică plângeri respinse frecvent sau fapte pe care polițiștii nu le recunosc drept infracțiuni. Constatările au declanșat o superplângere privind modul în care poliția răspunde acestor abuzuri.

Fostul prim-ministru Keir Starmer le descrisese drept o urgență națională. Cercetătorii descriu însă intervenția poliției ca fragmentată, inconsecventă și incapabilă să răspundă amplorii fenomenului.

Sesizările către linia de ajutor au crescut, răspunsul penal rămâne limitat

Revenge Porn Helpline, organizația care ajută victimele să obțină eliminarea imaginilor publicate fără acord, a înregistrat o creștere a sesizărilor de peste 4.000% între 2015 și 2025. Numai în 2025 a primit aproape 25.000 de sesizări.

Separat, datele Home Office consemnează doar 569 de acuzații formulate pentru abuzuri bazate pe imagini intime în 2025/2026. Acestea sunt evidențe ale procedurilor penale, distincte de solicitările primite de organizația de sprijin.

Despre efectul schimbărilor legislative, autorii plângerii afirmă: „În ciuda creșterii gradului de conștientizare publică și a introducerii unor noi infracțiuni menite să sancționeze acest comportament, nu a existat o creștere corespunzătoare a ratelor de punere sub acuzare, a urmăririlor penale sau a condamnărilor.”

Concluzia lor privind faptele rămase fără răspuns este explicită: „Concluzia inevitabilă este că marea majoritate a acestor fapte rămân netratate.”

Abuzurile afectează predominant femei și fete: acestea apar în 98,9% dintre imaginile raportate. Cercetătorii spun că marea majoritate a persoanelor afectate nu se adresează poliției. Jena, rușinea și teama contribuie la această reticență.

Femeile care au cerut ajutor descriu reacții umilitoare

Mărturiile culese de cercetători includ trei reacții ale polițiștilor la încercările femeilor de a depune plângeri:

• „Aproape că a chicotit la telefon când a vorbit cu mine”, a relatat cercetătorilor o femeie care a depus plângere, descriind reacția polițistului cu care vorbise.
• O altă femeie a povestit că polițistul i-a răspuns invocând ideea că băieții se comportă astfel în mod firesc.
• „Pun pariu că ți-ai învățat lecția”, i-ar fi spus un polițist neidentificat unei alte femei, potrivit mărturiei date de aceasta cercetătorilor.

În multe cazuri, poliția a lăsat strângerea probelor în sarcina persoanelor afectate. Acestea au trebuit să găsească singure modalități de a documenta răspândirea imaginilor și de a obține eliminarea conținutului de pe internet.

„Aveam impresia că, pentru ei, nu era o prioritate, nici măcar o infracțiune”, a spus cercetătorilor o femeie afectată, despre felul în care poliția i-a tratat cazul.

O altă femeie a descris cercetătorilor efectul intervenției poliției asupra sa: „Implicarea poliției nu a redus răul provocat de această infracțiune. Dimpotrivă, mi-a intensificat suferința și m-a făcut să mă simt neputincioasă și complet lipsită de sprijin ca victimă.”

Autorii plângerii reclamă probleme în întregul sistem

Avocați de la Leigh Day și organizația Centre for Women’s Justice lucrează împreună cu organizația #NotYourPorn pentru a evidenția problemele sistemice din răspunsul poliției.

Abuzul bazat pe imagini intime, cunoscut anterior sub denumirea de pornografie din răzbunare, include în definiția folosită de ei realizarea, distribuirea sau crearea de conținut intim fără consimțământul persoanei afectate, precum și amenințarea cu aceste fapte.

Autorii cercetării avertizează și asupra evoluției rapide a inteligenței artificiale. Aceasta le oferă autorilor abuzurilor noi modalități de a crea și răspândi materiale explicite sintetice, cunoscute și ca deepfake: conținut falsificat digital.

Harriet Bland, avocată la Centre for Women’s Justice, a declarat pentru The Guardian că îndrumările și instruirea poliției privind abuzurile bazate pe imagini intime trebuie revizuite urgent și actualizate periodic. A cerut și o strategie națională clară, aplicată în toate forțele de poliție. Fără acestea, persoanele afectate vor continua să fie dezamăgite.

Superplângerea este un mecanism introdus în 2018 pentru sesizarea unor practici ale poliției care pot afecta semnificativ interesul public. Procedura privește probleme care depășesc cazul unui singur polițist sau al unei singure forțe de poliție.

College of Policing și Independent Office for Police Conduct vor examina împreună plângerea și vor decide dacă deschid o investigație mai amplă.