Primăriile cu salarii peste veniturile proprii au fost 986 din 3.181 în 2025

În calculul studiului, veniturile proprii cuprind taxele locale, cotele din impozitul pe venit și alte încasări, dar nu și sumele din TVA ori subvențiile hotărâte anual la centru. Așadar, cele 986 de primării nu sunt prezentate drept primării care au lăsat salariile neplătite. Studiul le numără, însă nu dă totalul în lei al diferenței dintre salarii și veniturile proprii și nici cât au primit, împreună, din celelalte surse. Noi primim procentul; nota de plată rămâne fără total.

Mai este o capcană în aceeași socoteală. Bugetele orașelor și municipiilor includ și salarii din școli și spitale, plătite în mare parte din fonduri ale Ministerului Educației și Casei de Sănătate, arată Funky Citizens. Fără acest personal, 93% dintre orașe și toate municipiile își acopereau salariile rămase din venituri proprii în 2025. Guvernul ar face bine să nu confunde salariul profesorului cu prețul aparatului primăriei.

Nu doar leafa este o problemă: același studiu arată că numărul locuitorilor s-a redus între 2016 și 2025 în 2.490 dintre administrațiile analizate. Programul de guvernare 2025-2028 promite reguli naționale de salarizare pentru primăriile care nu își acoperă salariile din venituri proprii. O promisiune despre cum se stabilesc salariile nu arată însă cât a costat în 2025 funcționarea primăriilor rămase fără destule încasări proprii.

Un pas a fost făcut pe hârtie: pentru 2026, plafonul maxim de posturi a fost redus cu 30% față de 2025, iar reorganizarea avea termen 1 iulie 2026, potrivit Prefecturii Caraș-Severin. Plafonul nu spune câte posturi au dispărut efectiv și nici câți bani s-au economisit. Până aflăm suma, reforma încape perfect într-o organigramă; mai greu în nota de plată.