Hidroelectrica avea lacurile la 46,12% la 25 octombrie. Seceta, tratată „proactiv”

La 5 octombrie, lacurile erau umplute în proporție de 52,5%, tot potrivit datelor Transelectrica citate de publicație. În răspunsul dat Economica.net, compania afirmă: „Hidroelectrica a tratat seceta proactiv încă din iunie”. Iată „proactivul” pus lângă rezervor: Hidroelectrica indică aproximativ 1.400 GWh rămași, cam 70% din media acestei perioade și a cincea cea mai mică rezervă din ultimii 31 de ani. Noi am putea folosi o cifră în plus: nivelul sub care rezerva nu trebuie coborâtă pentru iarnă.

Hidroelectrica explică folosirea apei din lacuri și prin producția mai mică a centralelor de pe Dunăre. La Baziaș, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor a înregistrat 1.400 de metri cubi pe secundă la 30 octombrie și prognoza o creștere până la 1.750 până la 6 noiembrie; media lunii noiembrie este de 4.700. Creștere, deci. Numai că Dunărea nu se umple la loc fiindcă prognoza folosește cuvântul.

Compania spune că a folosit apa pentru a-și respecta contractele și pentru a asigura rezervele de putere ale sistemului electric, dar nu desparte cele două nevoi în cei circa 850 GWh pierduți din rezerva lacurilor. În primele nouă luni din 2026, Hidroelectrica a cumpărat 1.983 GWh de energie, față de 1.657 GWh în aceeași perioadă din 2025, arată raportarea sa preliminară. Cumpărăturile nu spun câtă apă putea fi păstrată și nici nu pot fi puse toate pe seama secetei. Arată însă că, pe lângă robinetul lacurilor, compania a folosit și piața.

Hidroelectrica și Ministerul Energiei au de lămurit cine fixează limita de folosire a rezervei pentru iarnă și ce măsuri intră în joc dacă debitele rămân mici. Compania are programată publicarea raportului pentru trimestrul al treilea la 16 noiembrie 2026. Până atunci, apa e măsurată în GWh, iar „prudența” în comunicate.