Guvernul a cerut banii europeni pentru reforme. Ministrul estimează că 3,4 miliarde de euro pot fi suspendate temporar

Sunt vizate două cereri de plată, una de 2,08 miliarde de euro și alta de 4,35 miliarde de euro, potrivit ministrului. El estimează că România va încasa inițial aproximativ 3 miliarde de euro, în timp ce 3,4 miliarde ar putea intra „într-o zonă de suspendare”. Prima sumă e o încasare estimată, a doua un risc. Niciuna nu ține loc de decizia Comisiei, oricât de bine ar suna miliardele rostite la microfon.

Ministrul a indicat probleme la 6 dintre cele 75 de angajamente verificate pentru prima cerere și la 32 dintre cele 104 din a doua. Printre exemplele date sunt legea salarizării și măsurile de reducere a poluării legate de energie, neîndeplinite la termen. La proiecte gestionate de Ministerul Dezvoltării lipsesc din acte sursele de încălzire, iar AMEPIP, agenția care urmărește conducerea companiilor de stat, a transmis, potrivit ministrului, „date contradictorii” despre ocuparea locurilor în consiliile de administrație. Iată cât de departe pot ajunge reformele când până și raportările merg pe drumuri diferite.

Potrivit calendarului Comisiei Europene, angajamentele trebuiau îndeplinite până la 31 august 2026, iar ultima cerere, însoțită de dovezi, depusă până la 30 septembrie. Acum, echipele ministerelor urmează să trimită documente revizuite până la 6 noiembrie, a anunțat Ghigiu. Hârtiile mai pot lămuri ce s-a făcut; nu pot muta înapoi termenul la care trebuia făcut.

Ministrul a numărat cele 38 de angajamente cu probleme, dar nu le-a pus, unul câte unul, lângă instituția răspunzătoare și termenul asumat. Decizia Comisiei privind plățile este așteptată în jurul datei de 20 noiembrie. Până atunci, Guvernul ar putea încerca o reformă mai mică: să scrie lângă fiecare restanță cine trebuia să o rezolve.