Guvernul a cerut circa 6,4 miliarde de euro de la UE. Ministrul estimează o încasare inițială de doar 3 miliarde

Iată partea plăcută a contabilității: Ministerul Finanțelor a legat bugetul pe 2026 de banii nerambursabili din aceste cereri, în valoare de 4,23 miliarde de euro, dar a avertizat pe 3 noiembrie că veniturile înregistrate pentru ei „rămân însă supuse unui risc de ajustare”. Pe românește, cifra din buget poate fi schimbată dacă nu sunt aprobate condițiile de plată. Totalul de circa 6,4 miliarde include și împrumuturi, așa că cele 3,4 miliarde posibil suspendate nu înseamnă automat o lipsă de aceeași mărime în buget. Noi așteptăm încasarea; socoteala a fost mai grăbită.

Ministrul indică șase condiții de plată cu probleme la cererea 5 și 32 de condiții și ținte cu risc la cererea 6. Printre piedici sunt legea salarizării, măsurile de reducere a emisiilor, actele incomplete pentru proiecte de economisire a energiei gestionate de Ministerul Dezvoltării și datele care nu se potrivesc în raportările AMEPIP, potrivit explicațiilor date de Ghigiu. Guvernul cere plata, în vreme ce instituțiile sale mai au de lămurit actele pe care se sprijină cererea. Comisia, spre deosebire de buget, verifică înainte să plătească.

România urma să trimită documentele revizuite până la 6 noiembrie, iar decizia Comisiei este așteptată la 20 noiembrie, potrivit calendarului anunțat de ministru. Dacă va exista o suspendare, România va avea la dispoziție două luni de la comunicarea deciziei pentru explicații suplimentare, spune Ghigiu. Până la verdict, cele 3,4 miliarde sunt o estimare, nu bani pierduți printr-o decizie europeană. Guvernul și-a terminat socoteala; acum trebuie să-i iasă și condițiile.

Fotografia de mai sus este o imagine ilustrativă din arhiva rezistenta.ro.