CET Grivița întâmpină iarna în insolvență, cu 34.017.941,20 lei datorate furnizorului de gaze

Obligațiile de plată însumează 44.843.656,30 lei, potrivit documentelor cererii de insolvență analizate de Profit.ro. Separat de bani, compania are obligația de a preda 100.982 de certificate de emisii de dioxid de carbon (CO2), denumite EUA.

Centrala asigură căldura și apa caldă pentru Giulești, Crângași, Calea Griviței, Mihalache, Pajura și Bucureștii Noi, în București. Livrează și energie electrică în rețeaua națională.

Societatea este controlată de administrația Sectorului 1, prin Consiliul Local. Deține și operează pe Calea Griviței, în București, o centrală pe gaze naturale cu o putere termică de 60 Gcal/h și o putere electrică de 11,4 MW.

Facturile au depășit de mult scadența

Documentele cererii de intrare în insolvență descriu situația plăților: „Criza de lichiditate s-a materializat în incapacitatea societății de a-și onora obligațiile față de furnizori și creditori, în special față de furnizorii esențiali de materie primă”. În cazul gazelor, restanțele au produs și penalități.

Lista creditorilor și documentele cererii detaliază obligațiile restante:

• Premier Energy SA are de recuperat 32.037.791,95 lei reprezentând datoria principală și 1.980.149,25 lei penalități. Facturile succesive au scadențe începând din 29 decembrie 2025.
• Administrația Fondului pentru Mediu are o creanță bugetară de 9.275.870,62 lei, scadentă din 20 noiembrie 2025 și ulterior eșalonată la plată.
• O altă creanță este scadentă din 27 ianuarie 2025. Documentele o descriu ca neachitată de peste un an.

O parte însemnată a obligațiilor este certă, lichidă și exigibilă, adică stabilită, cu valoare determinată și ajunsă la termenul de plată. Restanțele depășesc cu mult 60 de zile de la scadență.

Producția s-a oprit, pierderile au continuat

La încheierea anului 2025, bilanțul CET Grivița arăta:

• Pierderi de peste 26 milioane lei.
• Venituri totale de circa 95 milioane lei.
• Datorii de aproape 50 milioane lei.
• Capitaluri proprii negative de -9,3 milioane lei.

Despre raportul dintre venituri și cheltuieli, documentele cererii de insolvență arată: „situația financiară a CET Grivița evidențiază existența unui dezechilibru structural intre veniturile realizate din activitatea curentă și costurile necesare asigurării funcționării societății, într-un sector cu un grad ridicat de reglementare și cu o expunere semnificativă la evoluția costurilor cu energia, gazele naturale, certificatele de emisii și celelalte cheltuieli indispensabile desfășurării activității”. La 31 iulie 2026, pierderea contabilă ajunsese la 8.712.869,15 lei, deși producția fusese oprită în cea mai mare parte a intervalului. Oprirea producției nu a oprit și pierderile.

Documentele explică presiunea financiară prin costurile fixe ridicate, obligațiile legale și tehnice permanente și necesitatea menținerii instalațiilor în condiții de siguranță și continuitate. Funcționarea depinde și de prețul gazelor naturale, de tarifele aplicabile și de obligațiile privind certificatele de emisii.

Pierderile și capitalurile proprii negative limitează capacitatea societății de a plăti obligațiile ajunse la scadență numai din banii generați de activitatea curentă. Dezechilibrul este descris drept structural, nu unul trecător, tocmai pentru că activitatea a rămas deficitară și în anul următor.

Preluarea începea cu analize, finanțarea se lovea de interdicții

Pe 17 noiembrie 2025, Primăria Municipiului București a transmis Sectorului 1 o solicitare: „prin care se propune analizarea posibilității preluării pachetului de acțiuni deținute de Sectorul 1 la CET Grivița, în vederea unei reorganizări unitare a serviciilor de producere și furnizare a energiei termice”. Răspunsul primit după o săptămână nu transfera acțiuni.

Primăria Capitalei era condusă atunci de primarul interimar Stelian Bujduveanu. Demersul a precedat campania electorală pentru alegerile în urma cărora Ciprian Ciucu a devenit primar general. La Sectorul 1, primar era George-Cristian Tuță. Toți trei erau liberali.

Sectorul 1 a exprimat, în documentele oficiale analizate de Profit.ro, „acord de principiu pentru demararea analizelor juridice, economice și tehnice necesare parcurgerii etapelor preliminare, fără a implica la acest moment un transfer de acțiuni sau o decizie de înstrăinare (…)”. Acordul privea pregătirea analizelor, nu înstrăinarea participației.

În același context au fost puse în discuție reorganizarea, fuziunea, asocierea și alte forme de transformare permise de lege. Consiliul de Administrație și directorul general au primit mandat să informeze entitățile bucureștene care produc și furnizează energie termică despre interesul CET Grivița pentru cooperare, restructurare sau transformare juridică.

Administrația avea în vedere o majorare a capitalului social cu peste 154 milioane lei, în principal pentru proiectele de investiții ale companiei. Intenția avea sumă. Analiza juridică avea interdicții.

Tot atunci, Sectorul 1 a primit rezultatul Testului Investitorului Privat Prudent (TIPP). Potrivit analizei juridice relatate de Profit.ro, administrația locală nu putea nici să majoreze capitalul social, nici să acorde societății un împrumut: ambele operațiuni ar fi fost considerate ajutoare de stat ilegale. CET Grivița era încadrată ca întreprindere în dificultate, din cauza pierderilor recurente și a datoriilor restante.

Brokerul a intrat în faliment, centrala a rămas cu amenzile

CET Grivița are de recuperat 42,7 milioane lei de la fostul broker de certificate de emisii, Batist Energy, fostul TDR Energy. Suma reprezintă 45% din veniturile producătorului din 2025. În contabilitate, de încasat. La broker, faliment.

Batist Energy, controlat de Bogdan Alexandru Teodorescu, a intrat în insolvență la cererea proprie în februarie 2024, apoi în faliment în mai 2025.

Contractul încheiat în 2016 prevedea că brokerul cumpără din piață certificate de emisii pentru CET Grivița, contra unor comisioane. Trebuia să le pună la dispoziția centralei în cantitatea necesară, până la termenele legale la care producătorul demonstra îndeplinirea obligațiilor de achiziție. Între aceste termene, brokerul putea tranzacționa certificatele.

Pentru 2022 și 2023, Batist Energy nu a predat certificatele necesare, potrivit documentului analizat de Profit.ro. Administrația Fondului pentru Mediu a amendat CET Grivița. Obligația era a brokerului. Amenda a ajuns la centrală.

În documentele propriului dosar de faliment, Batist Energy a justificat nepredarea la timp prin lipsa banilor disponibili, provocată de întârzierile la plată ale unor parteneri contractuali. Brokerul a susținut că acestea i-au afectat tranzacțiile și pozițiile financiare și speculative, au întârziat închiderea lor, inclusiv cu înregistrarea unor pierderi, și au făcut imposibilă reconstituirea la timp a depozitelor de certificate.

Nici pentru 2024 CET Grivița nu și-a îndeplinit obligația de achiziție a certificatelor de emisii, de această dată din lipsă de bani. În octombrie 2025, Administrația Fondului pentru Mediu i-a aplicat o nouă amendă.