Inspectoratul din Hunedoara consemnează plecarea dascălilor spre alte meserii, pe fondul bugetelor reduse

Planul s-a aflat pe ordinea de zi a întâlnirii cu directorii și directorii adjuncți ai unităților de învățământ preuniversitar din județ, joi, 24 septembrie 2026, potrivit informațiilor SIP Hunedoara preluate de Edupedu.ro.

Inspectoratul a trecut în aceeași secțiune patru amenințări:

• sporul demografic negativ;
• migrarea personalului spre alte domenii;
• instabilitatea legislativă;
• resursele bugetare reduse, mai ales în mediul rural.

Personalul poate schimba domeniul. Școala rămâne cu bugetul redus, trecut în aceeași rubrică.

Vocația este invocată într-un sistem cu mai puțini profesori

Florian Lixandru, șeful Inspectoratului Școlar al Municipiului București, a vorbit despre alegerea profesiei: „În cei 30 de ani ai mei de activitate în sistemul de învățământ bucureștean, am constatat că marea majoritate a colegilor mei au ales această meserie din dragoste pentru meseria de dascăl și apoi dintr-un interes financiar”. Statistica numără însă cadrele didactice rămase, nu dragostea de meserie.

Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat luni, 5 octombrie 2026, de Ziua Internațională a Profesorilor, că în preuniversitar au lucrat 219.900 de cadre didactice în anul școlar 2025-2026. Cu un an înainte, în 2024-2025, erau 224.609.

Comparația cuprinde personalul de la creșe și grădinițe până la licee, școli profesionale și postliceale. Pentru 2024-2025, totalul raportat în întregul învățământ românesc era de 251.853 de cadre didactice; cifra pentru preuniversitar rezultă după excluderea personalului din învățământul superior.

Edupedu.ro plasează această scădere în anul școlar marcat de măsurile de austeritate impuse în vara lui 2025 de Guvernul Bolojan. Mai puțini profesori la bilanț, austeritate în același calendar.

Nemulțumirile privesc salariul și orele de predare

La Liceul „Avram Iancu” din Brad, județul Hunedoara, director este profesorul de Istorie Bogdan Ștefan.

Despre lucrul la clasă în aceste condiții, directorul a adăugat: „Sigur că da, lucrurile pot fi îmbunătățite. Există nemulțumiri vizavi de salarizare, de norma didactică a fiecăruia dintre noi, însă, odată intrați în școală și în sălile de clasă, cred că e indicat și recomand cu drag să uităm toate aceste lucruri și să ne axăm efectiv pe cei pe care-i avem în fața noastră, și anume pe elevii noștri. E o stare de spirit bună. Încercăm să compensăm, după cum am precizat, minusurile cu care ne confruntăm și să vedem lucrurile optimist și să privim spre viitor cu bucurie”. Optimismul recomandat vine cu o normă mărită.

Calculul transmis inspectoratelor de Ministerul Educației și Cercetării pentru profesorii din învățământul de masă, în anul școlar 2026-2027, este de 36 de săptămâni × 20 de ore pe săptămână, adică 720 de ore anual. Precizările ministerului stabilesc și activitățile profesorilor care predau la clasele a VIII-a și a XII-a după încheierea cursurilor elevilor.

Normele prevăzute de Legea Bolojan și prezentate de Edupedu.ro diferă în funcție de categoria de personal și de activitate:

• Învățătorii și profesorii din învățământul primar păstrează câte un post pentru fiecare clasă și primesc obligația de a face săptămânal 2 ore de pregătire remedială.
• La gimnaziu, liceu și postliceal, norma ajunge la 20 de ore pe săptămână pentru profesorii care au cel puțin licență în cariera didactică. Aceeași normă îi privește pe cei care predau la clasele cu program integrat de artă și sport sau în unități extrașcolare.
• Norma este de 18 ore săptămânal pentru profesorii cu gradul didactic I sau cu titlul de profesor emerit care fac mentorat.
• Profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori cu licență au 26 de ore pe săptămână. Cei cu gradul I care fac mentorat au 22 de ore.
• În învățământul special, cei care predau și fac terapii specifice au o normă de 18 ore pe săptămână; pentru educatori și maiștri-instructori, norma este de 22 de ore.
• Cadrele didactice cu gradul I și peste 25 de ani vechime, precum și cele care dovedesc performanță educațională, pot avea norma redusă cu 2 ore pe săptămână, fără salariu diminuat. Reducerea se acordă pe baza unei metodologii aprobate de minister.

Din anul școlar 2025-2026 până în 2029-2030, un regim special permite includerea în normă a pregătirii pentru examenele naționale, a activităților pentru performanță educațională și a învățării remediale.

Majorarea normei este prima din 1995 încoace, potrivit Edupedu.ro, care amintește reperul de 18 ore din preuniversitar și reglementarea prin Statutul cadrelor didactice, aprobat separat, la doi ani după legea învățământului.

Bogdan Ștefan a mai declarat: „sistemul nostru educațional se confruntă cu destul de multe nemulțumiri și aș putea spune multe frustrări”.