Sari la conținut

Comisia Europeană vede economia României în scădere cu 0,3% în 2026. În primăvară prognoza creștere

Comisia Europeană i-a stricat Guvernului României toamna bugetară: pe 17 noiembrie a estimat că economia țării scade cu 0,3% în 2026, după ce în primăvară anticipa o creștere de 0,1%. Noi suportăm nota de plată a bugetului, așa că întrebarea este ce face Guvernul cu noua prognoză, nu cât de solemn o primește.

Lectură: 2 min
Palatul Victoria, sediul Guvernului României din București
Ilustrație după fotografia Radio România Actualități

În martie, Ministerul Finanțelor a pus în proiectul bugetului pentru 2026 un produs intern brut estimat la 2.045 de miliarde de lei și un deficit de 6,2% din acesta, adică 127,7 miliarde de lei. Cifrele stăteau frumos în coloane. Suma în lei arată cât ar valora economia în acel an, inclusiv efectul scumpirilor; procentul Comisiei arată dacă producția crește sau scade după înlăturarea acestui efect, deci una nu poate fi scăzută direct din cealaltă.

Guvernul a schimbat deja bugetul pe 5 noiembrie, la propunerea Ministerului Finanțelor: a redus veniturile estimate cu 6 miliarde de lei și cheltuielile cu 2,5 miliarde, dar a păstrat ținta de deficit de 6,2% din PIB. A folosit atunci o nouă estimare a valorii economiei în lei, de 2.086,3 miliarde. Iată stabilitatea bugetară: încasările se micșorează, cheltuielile se micșorează mai puțin, iar ținta rămâne în ramă.

Comisia estimează pentru 2026 și un deficit de 6% din PIB, dar calculează altfel decât Guvernul, care își urmărește ținta de 6,2% după banii încasați și plătiți. Cele două procente nu arată, prin simpla lor alăturare, că au apărut economii în buzunarul nostru. Nici prognoza de scădere economică nu introduce singură taxe noi și nu schimbă bugetul; decizia îi aparține Guvernului, la propunerea Ministerului Finanțelor.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat pe 30 octombrie că o a doua schimbare a bugetului este prevăzută până la 30 noiembrie. Atunci se va vedea dacă Guvernul modifică și calculele pe care își sprijină bugetul, nu doar sumele din coloane. De câte prognoze are nevoie o țintă ca să observe că se mișcă?

Distribuie

Radu Mihăilescu scrie pe Rezistența despre Guvern, Parlament și partide: cine decide, cine plătește și ce s-a promis fără să se facă. Pornește de la documente și de la cifre, nu de la declarații. Toate articolele →

Citește și

Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră