Ce acte îți trebuie ca să călătorești în Schengen și cât poți sta în altă țară UE

România face parte pe deplin din Schengen de la 1 ianuarie 2025. Schengen privește controalele la granițe; dreptul românilor de a circula și de a locui în alt stat UE vine din calitatea lor de cetățeni ai Uniunii. De aceea, regula de 90 de zile în 180 de zile pentru vizitatorii din afara UE nu îi trimite automat acasă pe români.

Cu ce act poți pleca

Pașaportul și cartea națională de identitate trebuie să fie valabile când călătorești. Cartea electronică de identitate, numită CEI, poate fi folosită la călătorie. Cartea de identitate simplă, numită CIS, nu are această întrebuințare; nici permisul de conducere, certificatul de naștere sau cardul bancar nu țin loc de document de călătorie.

Vechiul buletin, model 1997, cere prudență. Pagina oficială românească despre cărțile de identitate spune că poate fi folosit până la expirare, dar nu după 3 august 2031. Regulamentul (UE) 2025/1208 stabilește însă 3 august 2026 ca termen pentru actele fără zonă funcțională de citire automată. Din aceste reguli nu rezultă că toate buletinele model 1997 sunt în aceeași situație; pașaportul valabil sau CEI evită riscul legat de această neclaritate.

Schengen are 29 de țări și include și state care nu sunt membre UE. Irlanda nu face parte din Schengen, iar controalele interne cu Cipru nu au fost eliminate. Pentru o călătorie într-o țară UE ori în Islanda, Liechtenstein, Norvegia sau Elveția, un cetățean UE poate folosi un pașaport sau o carte națională de identitate valabilă.

Ce pregătești pentru copil

Fiecare copil are nevoie de pașaportul său sau de un act de identitate al său, acceptat la destinație. Certificatul de naștere nu îl înlocuiește. Articolul 30 din Legea nr. 248/2005 stabilește condițiile în care minorii români ies din țară, inclusiv când pleacă spre Schengen.

Declarația poate fi valabilă cel mult trei ani. În România se autentifică la notar, iar în străinătate la consulat; dacă este dată în fața unei autorități străine, pot fi necesare apostila ori supralegalizarea. Se eliberează în două exemplare, unul pentru însoțitor și unul care merge cu documentul copilului.

Pentru tratament medical grav, studii sau concursuri oficiale există și alte excepții de la acordul ambilor părinți. Scopul, perioada și țara de destinație trebuie dovedite cu actele prevăzute de lege. Dacă lipsesc condițiile cerute, călătoria copilului este întreruptă.

Unde îți pot fi cerute actele

Poliția îți poate verifica identitatea în aeroport, gară, port, în zona de frontieră ori în țara în care te afli. La ieșirea minorilor români spre Schengen, Poliția de Frontieră poate face verificări chiar dacă nu există control obișnuit la granița internă. Lipsa actului poate aduce întârzieri sau sancțiuni.

Unele state reintroduc temporar controale la anumite granițe interne. La 13 noiembrie 2026, Comisia Europeană arăta controale notificate în Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Austria, Polonia, Germania și Italia. Frontierele și perioadele diferă, așa că verifici situația traseului înainte să pleci.

Cât poți sta în altă țară UE

Ca cetățean UE, poți locui până la trei luni într-un alt stat membru cu pașaportul sau cartea de identitate valabilă. Limita de 90 de zile în oricare 180 de zile privește șederea scurtă a vizitatorilor din afara UE, nu se aplică automat unui român care își folosește dreptul de liberă circulație. Regulile de ședere de mai jos privesc alte state membre UE, nu trebuie presupuse identice în orice stat Schengen din afara Uniunii.

Dacă stai peste trei luni, condițiile depind de ce faci acolo. Ca salariat, dovedești angajarea; dacă lucrezi pe cont propriu, dovedești activitatea. Ca student, ai nevoie de dovada înscrierii, asigurare medicală și resurse, iar dacă nu lucrezi, de asigurare medicală și resurse suficiente. UE nu stabilește o sumă unică pentru aceste resurse.

De pildă, pentru o ședere de patru luni în Italia, primele trei luni intră sub regula de bază pentru cetățenii UE; pentru luna rămasă trebuie să îndeplinești condițiile șederii mai lungi. Statul gazdă poate cere înregistrarea reședinței după primele trei luni. Actele și termenul concret depind de țară și de situația ta; certificatul de înregistrare trebuie emis imediat, iar taxa nu poate depăși taxa cerută propriilor cetățeni pentru un act asemănător.

Ce faci înainte de plecare și dacă pierzi actul

1. Verifici valabilitatea pașaportului sau a actului de identitate acceptat pentru călătorie.
2. Dacă pleacă și un copil, pregătești documentul lui și, după caz, declarația părinților ori dovada excepției. Verifici și ce acceptă țara de destinație și transportatorul.
3. Verifici controalele temporare de pe traseu. Dacă intenționezi să stai peste trei luni într-o altă țară UE, verifici la autoritățile acelei țări actele și termenul pentru înregistrarea reședinței.
4. Dacă pierzi actul în străinătate, declari pierderea la consulat. Dacă ți-a fost furat, anunți imediat poliția locală și ceri o dovadă.
5. Dacă nu mai ai document valabil pentru întoarcerea în România, ceri consulatului un titlu de călătorie. De obicei, cererea este rezolvată în aceeași zi.

Titlul de călătorie este valabil cel mult 30 de zile și încetează la intrarea în România: nu îl poți folosi ca să pleci din nou în străinătate. Dacă nu mai ai niciun act românesc asupra ta, consulatul poate folosi și alte documente românești pentru a-ți stabili identitatea.

Întrebări frecvente

Dacă am uitat actul acasă, sunt întors automat?

Nu automat. Autoritățile trebuie să îți dea o posibilitate rezonabilă să obții actul sau să dovedești altfel că ești cetățean UE. Compania aeriană îți poate totuși refuza îmbarcarea fără document valabil.

Pot folosi un act care expiră în timpul vacanței?

Nu ai un drept general de a călători cu un act expirat. Dacă rămâi fără document valabil în străinătate, consulatul poate emite un titlu de călătorie pentru întoarcerea în România.

Trebuie să îmi declar prezența dacă stau doar câteva zile?

Unele țări pot cere anunțarea prezenței într-un termen rezonabil, chiar dacă, în principiu, nu pot cere înregistrarea reședinței în primele trei luni. Verifici regula țării în care mergi.

Pot folosi un act declarat pierdut dacă îl găsesc?

Nu. Documentul declarat pierdut sau furat devine nul, chiar dacă îl găsești ulterior.

Ce primesc dacă mi se refuză intrarea?

Dacă refuzul este motivat de ordine publică, siguranță publică sau sănătate publică, trebuie să primești decizia în scris. În ea trebuie să fie explicate motivele și termenul în care o poți contesta.

Surse verificate la 13 noiembrie 2026: Legea nr. 248/2005; Regulamentul (UE) 2025/1208; Poliția de Frontieră Română; Consiliul Uniunii Europene; Comisia Europeană și Your Europe; Ministerul Afacerilor Externe, eConsulat; pagina oficială românească despre cărțile de identitate; Ministerul Afacerilor Interne.