Ce poate face președintele României și de ce nu poate schimba singur taxele, pensiile sau Guvernul

Președintele reprezintă statul și poate interveni când instituțiile trebuie să lucreze împreună. Pentru banii plătiți sau primiți de oameni, însă, o promisiune de la Cotroceni nu schimbă suma: trebuie să existe o regulă adoptată, cu o dată de aplicare.

Cine are ultimul cuvânt

Taxele și pensiile nu se schimbă prin decret

Parlamentul este cel care adoptă legi. Președintele nu poate depune un proiect de lege în nume propriu, iar Guvernul conduce administrația și poate adopta hotărâri și ordonanțe în limitele Constituției. O taxă anunțată de președinte nu devine, doar prin anunț, o sumă de plată.

Codul fiscal cere, ca regulă, cel puțin șase luni între publicarea unei modificări prin lege și aplicarea ei. Taxele noi sau majorate intră, de regulă, în vigoare la 1 ianuarie; legea prevede și excepții, inclusiv pentru unele ordonanțe. Data și oamenii vizați trebuie căutați în regula adoptată, nu într-un discurs.

Nici pensia, nici salariul nu cresc prin ordin prezidențial. Drepturile de pensie sunt stabilite prin lege, în legătură cu contribuțiile plătite, iar schimbările de salarii depind de legi, bugete sau acte ale Guvernului. Dintr-o promisiune prezidențială nu se poate calcula o sumă nouă de încasat: aceasta depinde de regula care ajunge să se aplice și de situația fiecărei persoane.

Desemnarea premierului nu este numirea Guvernului

Președintele discută cu partidul care are singur majoritatea în Parlament sau, dacă nu există unul, cu partidele reprezentate acolo. Apoi desemnează un candidat la funcția de premier. Acesta are 10 zile să ceară votul Parlamentului pentru program și pentru lista întregului Guvern.

Dacă președintele desemnează un candidat fără sprijinul majorității, candidatul nu devine premier prin simpla desemnare. Parlamentul trebuie să acorde încrederea prin votul majorității deputaților și senatorilor; abia apoi președintele numește Guvernul, iar membrii lui depun jurământul.

După numire, premierul nu poate fi revocat de președinte. Pentru schimbarea unor miniștri este necesară propunerea premierului. Dacă se schimbă structura ori alcătuirea politică a Guvernului, trebuie să aprobe și Parlamentul.

O lege poate fi întoarsă, nu blocată pentru totdeauna

La prima primire a unei legi votate de Parlament, președintele are cel mult 20 de zile pentru promulgare, pasul dinaintea publicării. Înainte de promulgare, poate cere o singură dată Parlamentului să revadă legea sau poate sesiza Curtea Constituțională. Nu are drept de veto definitiv.

De pildă, Parlamentul votează o lege care mărește o taxă, iar președintele cere reexaminarea ei. Dacă Parlamentul votează din nou legea, președintele nu o poate întoarce încă o dată pentru același motiv; în condițiile stabilite de Curtea Constituțională, o poate sesiza asupra legii. După reexaminare ori după decizia Curții, termenul de promulgare este de cel mult 10 zile.

După publicarea în Monitorul Oficial, o lege intră în vigoare peste trei zile, dacă nu stabilește o dată ulterioară. Pentru o taxă nouă sau mărită trebuie respectate și regulile fiscale de aplicare.

Referendumul are reguli, nu doar o întrebare

Președintele poate cere un referendum pe o problemă de interes național după ce consultă Parlamentul. Acesta are la dispoziție 20 de zile calendaristice ca să își trimită părerea. Dacă nu răspunde, consultarea se consideră făcută. Problema și data votului sunt stabilite prin decret prezidențial.

Referendumul este valabil dacă participă cel puțin 30% dintre alegătorii înscriși, iar voturile valabil exprimate reprezintă cel puțin 25% dintre cei înscriși. La 1.000 de alegători înscriși, ca exemplu de calcul, primul prag înseamnă 1.000 × 30% = 300 de participanți, iar al doilea înseamnă 1.000 × 25% = 250 de voturi valabile. Al doilea procent nu se calculează din numărul celor care s-au prezentat.

Parlamentul nu poate fi dizolvat după o ceartă

Președintele poate dizolva Parlamentul numai dacă acesta nu acordă încredere unui Guvern în 60 de zile de la prima cerere de vot și respinge cel puțin două cereri de învestire. Înainte de decizie, președintele consultă conducerile celor două Camere și liderii grupurilor parlamentare.

Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată într-un an. Dizolvarea este interzisă în ultimele șase luni ale mandatului prezidențial și în stări de mobilizare, război, asediu sau urgență.

Armata și tratatele nu depind de un singur om

Președintele este comandantul forțelor armate și conduce Consiliul Suprem de Apărare a Țării, unde premierul este vicepreședinte. Hotărârile consiliului se iau prin consens. Guvernul organizează aplicarea măsurilor de apărare și asigură resursele necesare.

Mobilizarea armatei cere, de regulă, aprobarea prealabilă a Parlamentului. Numai în cazuri excepționale aprobarea poate veni după decizia președintelui, care trebuie să o ceară în cel mult cinci zile. Dacă președintele instituie starea de urgență sau de asediu, trebuie să ceară încuviințarea Parlamentului tot în cel mult cinci zile.

În politica externă, Guvernul negociază tratatele, președintele le încheie în numele României, iar Parlamentul decide asupra ratificării lor. Președintele acreditează sau recheamă ambasadori la propunerea Guvernului.

Cum poate fi tras la răspundere

Pentru încălcări grave ale Constituției, cel puțin o treime dintre parlamentari pot iniția suspendarea președintelui. Curtea Constituțională dă un aviz consultativ, iar Parlamentul hotărăște prin votul majorității deputaților și senatorilor. Dacă suspendarea este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează referendumul pentru demitere.

Pentru înaltă trădare, punerea sub acuzare cere votul a cel puțin două treimi dintre deputați și senatori. Judecata aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție; acuzația nu ține locul unei hotărâri judecătorești.

Întrebări frecvente

Poate președintele anula o condamnare?

Nu poate anula hotărârea instanței. Poate acorda grațiere individuală prin decret, fără să schimbe hotărârea privind vinovăția.

Numește singur toți judecătorii Curții Constituționale?

Nu. Președintele, Camera Deputaților și Senatul numesc fiecare câte trei judecători ai Curții Constituționale.

Poate un cetățean să îi ceară să intervină?

Un cetățean poate trimite gratuit o petiție autorității publice competente, iar aceasta trebuie să răspundă în condițiile legii. Petiția nu îl obligă pe președinte să emită un decret sau să convoace un referendum.

Are efect un decret prezidențial nepublicat?

Nu. Un decret prezidențial nepublicat în Monitorul Oficial este considerat inexistent. Pentru unele categorii de decrete este necesară și semnătura premierului.

Surse verificate la 14 noiembrie 2026: Constituția României, Parlamentul României; Codul fiscal, Parlamentul României; Legea privind sistemul public de pensii, Parlamentul României; Legea referendumului, Parlamentul României; Legea privind Curtea Constituțională, Parlamentul României; Legea privind Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Parlamentul României; Legea apărării naționale, Parlamentul României; deciziile nr. 85/2020 și nr. 740/2025, Curtea Constituțională a României.