Ce bani și cadouri de nuntă păstrezi dacă divorțezi sau se rupe logodna

Contează dacă cei doi s-au căsătorit civil, cui i-a fost destinat darul și ce pot dovedi. Divorțul, anularea petrecerii și anularea unei căsătorii deja încheiate au urmări diferite.

Cine păstrează banii după divorț

În regimul în care soții au bunuri comune, banii dați cuplului la nuntă intră la împărțire. Codul civil, la articolele 339 și 340, deosebește bunurile comune de donațiile făcute personal unuia dintre soți. Un cadou oferit doar unuia este, de regulă, al lui, dacă donatorul nu a spus expres că îl dă amândurora.

Regula bunurilor comune privește soții aflați în acest regim, nu se aplică automat celor care au ales separația de bunuri. În ambele situații, numele de pe plic, mesajul donatorului și celelalte probe pot lămuri dacă darul a fost pentru unul sau pentru amândoi. Faptul că banii au ajuns în contul unui singur soț nu îl face, prin el însuși, proprietarul întregii sume.

Nici numărul invitaților din fiecare familie, nici plata petrecerii de către părinții unuia dintre soți nu hotărăsc singure cui aparțin plicurile. Judecătoria Hârlău, în sentința civilă nr. 400/2015 din 22 mai 2015, a tratat darul destinat cuplului ca fiind al ambilor soți, deși o familie suportase cheltuieli de nuntă. Hotărârea nu transformă orice cadou primit personal într-un bun comun.

Divorțul nu împarte singur banii. La împărțire se separă mai întâi bunurile fiecăruia, apoi se stabilesc bunurile comune și datoriile. Articolele 355-357 din Codul civil pornesc de la contribuții egale ale soților la bunurile comune, dar permit dovada unei alte contribuții. Un bun care nu poate fi împărțit poate rămâne unuia, cu plata părții celuilalt, sau poate fi vândut și împărțit prețul.

Cum se împart banii folosiți între timp

De exemplu, doi soți aflați în regimul bunurilor comune au primit 20.000 de lei în plicuri adresate amândurora. Dacă nu se dovedește o altă împărțire și nu există datorii de scăzut din această sumă, punctul de plecare este de 10.000 de lei pentru fiecare. Dacă unul a păstrat toți cei 20.000 de lei, nu îi rămân doar pentru că i-a depus în contul său; la împărțire se ține seama și de partea celuilalt.

Rezultatul nu se obține la fel de simplu dacă banii au fost cheltuiți ori folosiți pentru un alt bun. Trebuie stabilite suma inițială, destinația ei, bunul cumpărat sau construit și datoriile legate de acesta. În sentința din 22 decembrie 2020, Judecătoria Gherla a inclus la împărțire banii de nuntă folosiți la construirea unei case și a atribuit casa unuia dintre foștii soți, cu obligația de a-i plăti celuilalt 48.350 de lei pentru partea sa. Aceasta este soluția acelui proces, nu prețul standard al unui partaj.

Când se poate cere darul înapoi

Căsătoria începe juridic atunci când ofițerul de stare civilă îi declară pe cei doi căsătoriți. Dacă au făcut acest pas, dar au anulat petrecerea, anularea meselor și a muzicii nu desface căsătoria și nu obligă automat la restituirea darurilor. Dacă nu s-au căsătorit și logodna s-a rupt, se poate cere restituirea darurilor primite pentru logodnă ori pentru căsătoria plănuită, potrivit articolului 268 din Codul civil.

Logodna nu cere un act sau o ceremonie, dar trebuie dovedită când este contestată, conform articolului 266. Darurile obișnuite sunt exceptate de la restituire; legea nu fixează o valoare în lei care să le despartă de celelalte. Darul se înapoiază ca atare sau, dacă nu mai este posibil, în limita folosului care i-a rămas celui care l-a primit. Articolul 270 dă un an de la ruperea logodnei pentru acțiunea în instanță, nu de la data la care fusese programată petrecerea.

De exemplu, o persoană a dat 10.000 de lei viitorilor miri, cu mesajul că suma este pentru căsătoria lor. Dacă logodna se rupe înainte de căsătorie, mesajul și dovada transferului pot arăta scopul darului. Dacă suma este încă la cei care au primit-o și nu este un dar obișnuit în împrejurările respective, restituirea cerută este de 10.000 de lei. Dacă banii nu mai sunt acolo, legea nu transformă automat suma inițială într-o datorie de aceeași valoare: contează folosul rămas.

Și un dar de la un invitat poate intra în această discuție când a fost făcut pentru logodnă sau pentru viitoarea căsătorie. Cel care îl cere înapoi trebuie să poată arăta această legătură; simpla anulare a petrecerii nu îi garantează recuperarea plicului. Dacă o căsătorie deja încheiată este anulată de instanță, articolul 304 din Codul civil păstrează, până la hotărârea definitivă, situația de soț pentru cel care a fost de bună-credință, iar bunurile sale se tratează după reguli asemănătoare celor de la divorț.

Ce dovezi ajută și ce pași urmează

Pentru un dar disputat ajută plicul sau felicitarea cu nume, mesajul despre scopul darului, înscrisul de donație și dovada transferului. Fotografiile, filmările, lista cadourilor, martorii și recunoașterile celor implicați pot lămuri cui i-a fost destinat. Articolul 343 din Codul civil permite dovedirea caracterului personal al unui bun, iar articolele 249-250 din Codul de procedură civilă cer celui care susține un fapt să îl dovedească și arată ce mijloace de probă pot fi folosite.

1. Faceți o listă cu sumele și obiectele disputate, cine le-a oferit, cui, când și cu ce scop. Notați valoarea, ce s-a cumpărat din bani, datoriile legate de bunuri și probele pentru fiecare susținere.
2. Dacă există acord asupra împărțirii după divorț, mergeți la notar pentru actul de partaj. Certificatul de divorț nu ține locul acestuia.
3. Dacă nu există acord, cereți împărțirea bunurilor în instanță și arătați ce pretinde fiecare și pe ce probe se sprijină. Notarul nu hotărăște cine are dreptate într-un litigiu.
4. Dacă cereți înapoi un dar după ruperea logodnei și nu îl primiți de bunăvoie, acțiunea în instanță trebuie introdusă în termen de un an de la rupere.

Cât poate costa împărțirea în instanță

Taxa de judecată pentru partaj depinde de valoarea cererii. Conform articolului 5 din OUG nr. 80/2013, este jumătate din taxa calculată după treptele de la articolul 3. Pentru împărțirea unui bun evaluat, de exemplu, la 20.000 de lei, calculul pornește de la 355 de lei, la care se adaugă 5% din cei 15.000 de lei ce depășesc pragul de 5.000 de lei. Taxa de bază este 1.105 lei, iar cea pentru partaj este 552,50 lei.

Dacă sunt depuse mai multe cereri de partaj în același proces, taxa se plătește o dată și se calculează după cea mai mare valoare. Taxa nu este întregul cost al unui proces. La notar, onorariul depinde de bunurile împărțite: pentru o masă alcătuită numai din bunuri mobile, normele Ministerului Justiției prevăd 0,35% din valoarea primită peste partea deja deținută, fără a coborî sub minimul legal; pentru imobile se folosesc alte trepte de calcul.

Întrebări frecvente

Rămâne inelul de logodnă celui care l-a primit?

Dacă a fost dăruit personal și căsătoria a avut loc, poate fi tratat ca bun al acelei persoane la divorț. Dacă logodna s-a rupt înainte de căsătorie, restituirea depinde de scopul darului și de excepția pentru darurile obișnuite.

Trebuie să înapoiez darul dacă am rupt logodna?

Ruperea logodnei nu obligă pe nimeni să se căsătorească. Restituirea privește darurile făcute pentru logodnă sau pentru căsătoria viitoare, nu automat toate cadourile schimbate de cei doi.

Pot ataca hotărârea de partaj?

Termenul obișnuit de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu stabilește alt termen pentru cazul respectiv.

Ce se întâmplă dacă nu îmi permit taxa de judecată?

Se poate cere ajutor public judiciar. În condițiile OUG nr. 51/2008, un venit mediu net lunar pe membru de familie sub 25% din salariul minim brut poate permite acoperirea integrală, iar sub 50% statul poate avansa jumătate din sume.

Surse verificate la 15 noiembrie 2026: Codul civil, articolele 266, 268, 270, 304, 339, 340, 343 și 355-357; Codul de procedură civilă, articolele 249-250; OUG nr. 80/2013, articolele 3 și 5; normele Ministerului Justiției privind onorariile minimale notariale; OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar; Judecătoria Gherla, sentința civilă din 22 decembrie 2020; Judecătoria Hârlău, sentința civilă nr. 400/2015 din 22 mai 2015; Revista de Științe Juridice a Universității din Craiova, studiul din 2014 despre darurile de logodnă.