Când trebuie să primești răspuns la petiție și ce faci dacă instituția tace

Petiția este o cerere, reclamație, sesizare sau propunere făcută în scris. Numărul de înregistrare dovedește de când începe termenul, nu că problema a fost rezolvată.

De când numeri cele 30 de zile

Ordonanța Guvernului nr. 27/2002 cere răspuns în 30 de zile de la înregistrarea petiției, indiferent dacă instituția o acceptă sau o respinge. Termenul nu începe când un funcționar primește lucrarea pe birou și nu înseamnă 30 de zile lucrătoare.

De exemplu, dacă petiția a fost înregistrată la 1 septembrie 2026, prima zi nu intră în calcul. Cele 30 de zile se numără din 2 septembrie până în 1 octombrie, iar termenul se împlinește la sfârșitul zilei de 2 octombrie. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se mută la sfârșitul primei zile lucrătoare care urmează.

Din 21 ianuarie 2018, conducătorul instituției poate prelungi termenul cu cel mult 15 zile numai dacă problema cere verificări mai amănunțite și petiționarul este anunțat înainte. În exemplul de mai sus, 30 plus 15 înseamnă cel mult 45 de zile; cum 17 octombrie 2026 cade sâmbătă, termenul ajunge la 19 octombrie. Pentru petițiile din domeniul energiei și gazelor, prelungirea poate fi de cel mult 30 de zile, tot cu anunț prealabil. Fără acel anunț, cele 45 sau 60 de zile nu se aplică automat.

Când petiția ajunge la altă instituție

Instituția care a primit din greșeală petiția trebuie să o trimită, în cel mult cinci zile de la înregistrare, celei care poate rezolva problema și să îl anunțe pe petiționar. Cele 30 de zile încep atunci de la înregistrarea la instituția competentă, nu de la primul număr primit. Cere numele acestei instituții și noul număr, cu data lui, înainte să stabilești că termenul a expirat.

Ce dovezi păstrezi

Păstrează copia integrală a petiției, anexele, numărul și data înregistrării. Ține și mesajul trimis prin e-mail, confirmarea formularului online sau dovada poștală, precum și orice anunț de redirecționare ori de prelungire. Pentru o acțiune în instanță în care nu ai primit niciun răspuns, legea cere copia cererii dovedită prin numărul și data înregistrării.

Ce faci după expirarea termenului

1. Verifică data înregistrării la instituția competentă și dacă ai primit înainte de termen un anunț de prelungire. Calculează termenul de la acea înregistrare, nu de la trimiterea mesajului tău.
2. Trimite o revenire scrisă la instituție. Scrie numărul și data petiției inițiale, data la care a expirat termenul și cere răspunsul. Păstrează dovada trimiterii; o nouă petiție cu același conținut nu este o scurtătură.
3. Dacă tăcerea unei autorități îți afectează drepturile sau libertățile printr-un act ori o faptă administrativă, poți sesiza Avocatul Poporului. Arată ce autoritate reclami, ce drept consideri încălcat și anexează dovada că te-ai adresat mai întâi autorității. Petiția se poate trimite la [email protected], prin poștă, fax sau personal, în cel mult un an de la încălcare ori de când ai aflat de ea; depunerea este scutită de taxa de timbru.
4. Dacă lipsa răspunsului îți vatămă un drept sau un interes legitim, pregătește acțiunea în instanță. Termenul general este de șase luni de la expirarea termenului legal de răspuns; revenirea la instituție nu trebuie să te facă să pierzi acest termen.

Model scurt de revenire: Către [instituție]. Petiția mea privind [problema] a fost înregistrată la [data] cu numărul [număr]. Termenul legal de răspuns a expirat la [data]. Vă rog să îmi comunicați răspunsul și temeiul legal al soluției. [Nume, date de contact, data].

Ce pregătești pentru instanță

Legea nr. 554/2004 permite persoanei vătămate de lipsa răspunsului să ceară instanței recunoașterea dreptului, obligarea autorității să acționeze și, după caz, repararea pagubei. Pregătește cererea de chemare în judecată, copia petiției cu numărul și data înregistrării și dovezile pe care îți sprijini cererea, inclusiv răspunsurile sau notificările primite. Pentru autorități locale și județene, cauza începe, de regulă, la tribunalul administrativ-fiscal; pentru autorități centrale, la curtea de apel.

Înainte de depunere, verifică pentru cazul tău dacă este necesară o plângere prealabilă și ce taxă judiciară se aplică acțiunii. Scutirea de taxă pentru depunerea petiției nu stabilește costul procesului. Depășirea termenului de răspuns este abatere disciplinară, dar nu aduce automat despăgubiri și nici o soluție favorabilă petiției.

Întrebări frecvente

Are valoare petiția trimisă prin e-mail?

Da. Regula pentru petiții include și mesajele trimise prin e-mail; cere numărul și data înregistrării și păstrează mesajul expediat.

Pot trimite aceeași petiție din nou?

Mai multe petiții despre aceeași problemă pot primi un singur răspuns. După ce instituția a răspuns, o nouă petiție cu același conținut poate fi clasată; dacă încă aștepți răspunsul, folosește numărul inițial în revenire.

Este suficient un răspuns care ocolește întrebarea?

Nu. Răspunsul trebuie să trateze întreaga petiție, să spună limpede dacă cererea a fost acceptată sau respinsă și să arate legea pe care se bazează soluția. Curtea Constituțională a arătat că un răspuns evaziv ori incomplet nu îndeplinește această obligație.

Ce se întâmplă cu o petiție anonimă?

În mod obișnuit, este clasată. Din 1 decembrie 2024, sesizările anonime despre hărțuire pe criteriu de sex sau hărțuire morală fac excepție și trebuie analizate.

Dacă am cerut un document public, aștept tot după regula petițiilor?

Nu. Cererea de informații sau documente de interes public intră sub Legea nr. 544/2001: răspunsul se dă în 10 zile sau în cel mult 30 de zile dacă ești anunțat în primele 10; refuzul se comunică în cinci zile. Pentru această cerere, trebuie să trimiți reclamația conducătorului instituției în 30 de zile. Dacă reclamația este întemeiată, răspunsul se dă în 15 zile. Poți depune plângere la tribunal în 30 de zile după ce se încheie termenul legal de răspuns.

Plătesc ca să depun o petiție?

Nu. Constituția scutește de taxă exercitarea dreptului de a adresa petiții autorităților.

Surse verificate la 9 noiembrie 2026: Constituția României; Ordonanța Guvernului nr. 27/2002; Legea nr. 31/2018; Legea nr. 296/2024; Codul de procedură civilă; Legea nr. 554/2004; Decizia Curții Constituționale nr. 96/2024; Legea nr. 544/2001; Instituția Avocatul Poporului.

Fotografia de mai sus este o imagine ilustrativă, dintr-o bancă de imagini.