Acordul cu Rheinmetall nu conține pragul general de 60% pentru producția în România invocat de Guvern

Radu Miruță, ministru interimar al Apărării la momentul declarației, spunea: „am pus condiții prin acest SAFE ca 60% din ceea ce se va cheltui, să se cheltuiască producându-se în România, nu doar importând”. Ministerul Economiei răspunde cu o propoziție mai puțin festivă: „Acordul de cooperare nu conține un procent general de 60%”. Pentru blindatele Lynx, instituția descrie o țintă de 30%, la care se adaugă 10 puncte procentuale condiționate de comanda pentru 66 de vehicule; pentru sistemele antiaeriene, ținta relatată este de 15%. Procentele au baze de calcul diferite, precizează ministerul, așa că nu formează împreună o medie pentru toate contractele.

Ministerul Economiei spune că a avertizat în scris, înainte de semnare, asupra diferenței dintre cerința de localizare între 40% și 60% pentru Lynx și soluția de 30% plus 10 puncte. Tot instituția spune că șeful Cancelariei prim-ministrului a negociat forma finală cu furnizorul. Iată grija pentru producția românească: cerința a intrat în discuție, iar în acord a intrat o țintă mai mică.

Nu este vorba despre o comandă încă desenată pe hârtie. Ministerul Apărării a semnat la 29 mai 2026 acordul pentru 298 de blindate Lynx, de 3,337 miliarde de euro fără TVA, alături de contracte pentru sisteme antiaeriene și nave. Potrivit Ministerului Economiei, angajamentele măsurate în bani sunt socotite îndeplinite la 90% din țintă, iar unele lipsuri pot fi compensate între societățile grupului Rheinmetall sau recuperate prin activități în România până la 31 decembrie 2035. Procentul anunțat la microfon este ferm; obligațiile din acord au și loc de manevră.

Ministerul Apărării arată că primirea produselor depinde de certificarea obligațiilor industriale înainte de livrare. Ministerul Economiei stabilește criteriile de producție locală, iar Cancelaria emite cerințele pentru fiecare proiect. Cine va certifica și promisiunea de 60% care n-a ajuns în acord?