Sari la conținut

România are 869,8 milioane de euro blocate din PNRR. Mai mult decât restul statelor cu bani suspendați la un loc

România figurează cu 869,8 milioane de euro suspendate din Planul național de redresare și reziliență (PNRR), în raportul prezentat de Comisia Europeană miercuri, 7 octombrie 2026. La banii opriți, partea României depășește singură jumătate din totalul Uniunii Europene (UE).

Lectură: 4 min
Sediul Victoria și fonduri suspendate
Sediul Victoria și fonduri suspendate - Imagine ilustrativă - Rezistența

Suma este aferentă neîndeplinirii satisfăcătoare a șase jaloane și ținte, adică a unor condiții și rezultate cerute pentru finanțare, potrivit raportului Comisiei Europene, citat de Gândul.

Despre deciziile de suspendare și revizuirea planurilor naționale, Comisia Europeană precizează în raportul privind implementarea Mecanismului de redresare și reziliență (MRR): „În unele cazuri, deși fusese adoptată o decizie de suspendare, aceasta a fost ulterior anulată, ca urmare a revizuirii planului național de redresare și reziliență (PNRR). În prezent, 1,55 miliarde de euro sunt suspendate pentru Bulgaria, Spania, Malta și România”.

În cazul României, două suspendări au fost între timp anulate. Pentru patru jaloane, procedura este încă la reevaluare. Anulările au rezolvat o parte; restul a rămas la verificat.

Termenul suplimentar nu salvează automat banii

Statele primesc șase luni în plus pentru măsuri corective. Majoritatea jaloanelor pentru care au fost suspendate plăți sunt îndeplinite în acest interval, arată Comisia. Banii sunt opriți, nu pierduți. Deocamdată.

Din cele 34 de jaloane și ținte suspendate la nivel european, patru au rămas neîndeplinite satisfăcător la expirarea perioadei suplimentare. Șase luni în plus nu au fost suficiente în fiecare caz.

În procedurile deja încheiate, din 3,1 miliarde de euro suspendate, 266,3 milioane de euro au fost reduse definitiv. Aici, banii au trecut de la opriți la pierduți.

Raportul consemnează și contribuția investițiilor românești la infrastructura pentru educația și îngrijirea copiilor. Comisia arată: „Aproape 6,4 milioane de elevi au beneficiat de spații și facilități noi sau modernizate cu sprijinul MRR. Această capacitate este echivalentă cu aproximativ de două ori numărul total de elevi și studenți înscriși în sistemul de educație din Belgia (aproximativ 2,98 milioane în 2024, potrivit datelor Eurostat). Creșterea a fost determinată în mare măsură de finalizarea proiectelor de construire și renovare a unor facilități pentru educația și îngrijirea copiilor finanțate prin MRR în România, alături de investițiile în școli și centre de învățământ profesional din Grecia și Spania”.

Ultimele cereri de plată încă așteaptă evaluarea

Mecanismul finanțează planurile naționale prin granturi, adică fonduri nerambursabile, și împrumuturi. Prin acest instrument al NextGenerationEU au fost plătite statelor membre 450 de miliarde de euro, aproape 80% din totalul solicitat, potrivit celui de-al cincilea raport anual al Comisiei.

Pentru tranziția verde au fost alocate 287 de miliarde de euro. Comisia estimează că investițiile finanțate ar putea reduce anual emisiile de gaze cu efect de seră cu echivalentul a 1,5% din emisiile totale ale Uniunii din 2021.

Reformele asociate ar putea aduce separat reduceri suplimentare echivalente cu încă 1,4% din emisiile anuale ale Uniunii. Mecanismul leagă finanțarea și de reforme structurale în statele membre, nu doar de investiții.

În Cehia, instalarea sistemelor de încălzire cu emisii reduse și a tehnologiilor pentru energie regenerabilă ar urma să permită evitarea a cel puțin 500.000 de tone echivalent dioxid de carbon pe an, estimează Comisia. În Polonia, reformele au vizat inclusiv extinderea capacităților eoliene și fotovoltaice.

Digitalizării îi revin investiții de 140 de miliarde de euro. Pentru fiecare euro investit prin mecanism în acest domeniu, Comisia estimează o contribuție de aproximativ 1,5 euro la producția economică a Uniunii până în 2030.

Finanțările digitale au mers, între altele, către:

  • Austria, pentru extinderea rețelelor de internet de mare capacitate;
  • Germania, pentru industria microelectronică;
  • Bulgaria, Malta, Țările de Jos și Portugalia, pentru digitalizarea sistemelor judiciare;
  • Grecia, pentru plăți electronice menite să reducă sarcinile administrative și să îmbunătățească respectarea obligațiilor fiscale;
  • Estonia, pentru servicii publice digitalizate destinate diferitelor evenimente din viața cetățenilor.

Comisia mai are de evaluat ultimele 32 de cereri de plată. Aproximativ 123 de miliarde de euro, reprezentând 21% din fondurile mecanismului, urmează să fie distribuite până la sfârșitul anului 2026.

Distribuie

Redacția Rezistența urmărește deciziile publice din partea în care nu merg: costuri, întârzieri și promisiuni neonorate. Ironia privește interpretarea, nu faptele. Toate articolele →

Citește și

Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră