Valea Dobra are licență minieră, dar Săliște a respins concesionarea terenului cerut pentru uzină

Plângerea celor trei organizații a ajuns la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG), relatează Sibiu News. Organizațiile susțin că actele aprobate nu cuprind întreaga amploare a investiției industriale promovate de companie.

Actul contestat este Ordinul nr. 529 din 3 septembrie 2026. Prin el a fost aprobată licența de exploatare nr. 29.694/2026 pentru serpentine magneziene în perimetrul Valea Dobra, din Mărginimea Sibiului. În Monitorul Oficial, ordinul a apărut la 7 septembrie 2026.

Organizațiile reclamă că evaluarea s-a oprit la concasare și sortare

Potrivit celor trei organizații, documentația pentru licență ar descrie extracția unei roci industriale și de construcții, urmată doar de concasare, adică mărunțire, și sortare. Prima etapă a proiectului prezentat public de investitor ar lega însă exploatarea de o uzină pentru obținerea oxidului și hidroxidului de magneziu.

„Potrivit licenței, Valea Dobra este o mică carieră de piatră de construcție. În realitate, așa cum le spune compania investitorilor și Bruxelles-ului, întregul proiect ar costa de peste 17 ori mai mult decât investiția evaluată pentru licență și include o uzină chimică ce lucrează cu acid clorhidric”, afirmă Luminița Dejeu, președinta Centrului Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, organizația care asigură secretariatul Mining Watch România.

Componenta industrială descrisă de Dejeu nu ar fi fost analizată la acordarea licenței, susțin organizațiile. În calculele lor, documentația aprobată ar acoperi mai puțin de 6% din valoarea investiției anunțate public. Proiectul întreg este bun pentru prezentare; pentru evaluare, organizațiile reclamă o felie.

Mineral Proiect Invest confirmă că investiția cuprinde extracția, infrastructura de transport și construirea unei uzine de procesare în zona Sibiului. Compania precizează că procesarea chimică va avea loc exclusiv la viitoarea unitate industrială, nu la carieră. Tocmai separarea celor două componente este contestată.

Organizațiile acuză o posibilă fragmentare a proiectului, prin care ar fi evitată evaluarea unitară a impactului asupra mediului și sănătății populației. Ele invocă Directiva europeană 2011/92/UE și Legea nr. 292/2018.

Conform argumentelor din plângere, cariera luată separat s-ar situa sub pragul care impune automat evaluarea impactului asupra mediului. Tratarea exploatării, transportului și uzinei chimice ca un singur proiect ar face evaluarea obligatorie, susțin organizațiile. Acuzațiile privind documentația incompletă sau nelegală nu reprezintă constatări ale unei instanțe.

Licența este aprobată, dar lucrările nu pot începe în baza ei

Investitorul arată că licența minieră nu ține loc de acord de mediu, autorizație de construire sau permisiune pentru începerea lucrărilor. Evaluările de mediu, consultarea publică și obținerea avizelor ar urma după definitivarea amplasamentului și a soluției tehnice.

Compania subliniază că evaluările de mediu, consultarea publică și obținerea avizelor nu pot fi sărite.

Pentru terenul cerut la Săliște, județul Sibiu, compania a primit deja un refuz.

La 28 septembrie 2026, Consiliul Local Săliște a respins în unanimitate concesionarea celor 10 hectare solicitate pentru uzină, pe fondul opoziției exprimate de o parte a comunității. După vot, compania a anunțat reevaluarea amplasamentului și construirea unității într-o altă zonă din județul Sibiu. Licența are perimetru; uzina își schimbă locul.

Compania estimează începerea exploatării efective în 2028, condiționat de obținerea autorizațiilor necesare.

Statul ar încasa diferit pentru aceeași rocă, susțin organizațiile

Plângerea contestă și redevența, suma care ar reveni statului pentru exploatarea resursei. Calculele prezentate de organizații diferă în funcție de încadrarea rocii:

• Aproximativ 1,7 milioane de euro pentru 20 de ani, dacă roca este încadrată alături de materiale precum argila, nisipul sau pietrișul. Organizațiile susțin că aceasta este varianta folosită.
• Aproximativ 3,2 milioane de euro, potrivit calculului lor pentru o altă încadrare.
• O redevență de 5% din valoarea producției, estimată de organizații la 5-8 milioane de euro, dacă resursa ar fi tratată drept minereu de magneziu.

Încadrarea ar schimba și cine aprobă licența. Dacă resursa este minereu neferos, organizațiile susțin că ar fi fost necesară o hotărâre de Guvern, nu doar ordinul președintelui autorității miniere. Aceste interpretări urmează să fie analizate de ANRMPSG și, eventual, de instanță.

Analizele de până acum nu închid disputa privind fibrele azbestiforme

Mining Watch arată că în grupele minerale ale serpentinului și amfibolilor pot apărea fibre azbestiforme. Organizația spune că nu a fost publicat un studiu independent dedicat acestui risc.

Compania spune că analizele geologice și mineralogice efectuate până acum nu au evidențiat asemenea minerale în masa investigată. Tot compania precizează că prezența sau absența lor în roca de la Valea Dobra trebuie stabilită prin investigații specifice.

Organizațiile cer oprirea autorizării activităților miniere

Plângerea adresată autorității miniere cuprinde cinci solicitări:

• Retragerea ordinului prin care a fost aprobată licența sau sesizarea instanței pentru anularea lui.
• Neautorizarea începerii activităților miniere până când plângerea este soluționată.
• Controlul informațiilor oferite de companie cu privire la destinația rocii extrase.
• Lămurirea posibilității de a trimite roca de la Valea Dobra către o uzină chimică.
• Examinarea laolaltă a carierei, transportului și procesării industriale.

Din momentul primirii plângerii, ANRMPSG are, potrivit organizațiilor, 30 de zile să răspundă. Dacă ordinul rămâne în vigoare, acestea spun că pot solicita instanței anularea actului și suspendarea licenței.