Elveția propune o taxă de minimum 4.300 de euro pentru firme, pentru fiecare nou angajat străin. Familia ar fi taxată separat

Propunerea a trecut cu 26 de voturi pentru și 14 împotrivă, potrivit Libertatea.ro. Votul nu încheie procedura, iar aplicarea taxei ar depinde de activarea clauzei de salvgardare din relațiile dintre Elveția și Uniunea Europeană (UE): mecanismul prevăzut pentru situații în care economia sau anumite sectoare se confruntă cu presiuni economice ori sociale semnificative.

Lucrătorului i-ar reveni o plată suplimentară de 2.000 de franci, echivalentul a 2.150 de euro, pe an, pentru fiecare membru adult al familiei care îl însoțește. În familiile cu mai mulți adulți, totalul anual ar putea depăși 10.000 de franci. Familia ar intra și ea la încasări.

Recrutarea locală ar fi încurajată prin taxarea celei externe

Inițiatorii urmăresc să încetinească afluxul de lucrători din străinătate, pe care îl consideră excesiv, și să determine firmele să caute mai întâi personal pe piața elvețiană. Încurajarea ar lua forma unei obligații de plată.

Partidele liberale și reprezentanții mediului de afaceri critică propunerea. Ei avertizează asupra posibilelor efecte negative în domenii dependente în mare măsură de personalul venit din străinătate:

• industria hotelieră;
• sectorul ospitalității;
• construcțiile;
• serviciile de instalații.

Veniturile nu ar rămâne la bugetul statului. Planul prevede returnarea lor către cetățenii elvețieni, cel mai probabil prin reducerea costurilor asigurării obligatorii de sănătate. Pentru unii, contribuție suplimentară; pentru ceilalți, reducere.

Mecanismul ar semăna cu redistribuirea către populație a veniturilor din taxele pentru emisiile de dioxid de carbon. Aceasta este destinația propusă pentru bani, într-un sistem fiscal care colectează deja impozite la trei niveluri: federal, cantonal și municipal sau comunal.

Ministrul Justiției avertizează că plata anuală ar putea afecta viața de familie

Ministrul elvețian al Justiției, Beat Jans, a avertizat că taxarea anuală a membrilor familiei ar putea afecta dreptul la viață de familie. Soluția propusă de el păstrează taxa, dar o transformă într-o plată unică.

Există și temeri că unele state membre ale Uniunii Europene ar putea răspunde cu măsuri similare pentru cetățenii elvețieni care locuiesc și lucrează pe teritoriul lor.

Propunerea se adaugă unui regim fiscal în care ratele diferă semnificativ între cele 26 de cantoane. Elveția are una dintre cele mai scăzute poveri fiscale din Europa Occidentală, cu impozitare progresivă pentru persoanele fizice și un sistem atractiv pentru companii.

Impozitul pe venit se declară anual și crește progresiv. Străinii cu permis temporar plătesc adesea prin reținere la sursă, mecanism numit Quellensteuer, în care impozitul este oprit direct din venit.

Accesul la muncă presupune deja permise și termene

Acordul privind libera circulație a persoanelor dintre UE și Elveția le dă cetățenilor Uniunii Europene drepturi extinse. Pentru angajare, oferta unui angajator elvețian și contractul valid stau la baza formalităților de ședere, gestionate la nivel cantonal; angajatorul solicită permisul corespunzător.

Durata contractului și situația lucrătorului stabilesc documentele necesare:

• Pentru contractele sub 3 luni este suficientă notificarea, fără permis.
• Pentru contractele între 3 și 12 luni este necesar permisul L.
• Pentru contractele mai lungi sau pe perioadă nedeterminată se acordă permisul B, valabil până la 5 ani.
• Permisul G se adresează navetiștilor care locuiesc în altă țară, de exemplu Italia, și lucrează în Elveția. Aceștia trebuie să se întoarcă acasă cel puțin o dată pe săptămână.
• Permisul C poate fi obținut după mai mulți ani de rezidență continuă și oferă ședere permanentă, în funcție de situația profesională și de respectarea condițiilor legale.

După sosire, înregistrarea la autoritățile cantonale este obligatorie în termen de 14 zile și trebuie făcută înainte de începerea activității.

Taxa propusă face parte din pachetul Acordurile bilaterale III, prin care Elveția și Uniunea Europeană încearcă să își reglementeze relațiile. Urmează analiza în Consiliul Național, apoi referendumul. Decizia finală asupra plăților cerute firmelor și lucrătorilor străini le va aparține cetățenilor elvețieni.