Sari la conținut

România a strâns 25 de dosare la Curtea de Justiție a UE pentru directive europene neadoptate la timp

Guvernul a primit vineri, 20 noiembrie 2026, o propunere de „urgență” de la ministrul de Externe, Dan Neculăescu: potrivit memorandumului prezentat cabinetului, România are 25 de dosare trimise la Curtea de Justiție a UE pentru directive europene neintroduse la timp în legislație. Întâi restanța, apoi graba; dacă instanța va stabili sancțiuni, banii vor ieși din bugetul public.

Lectură: 2 min
România a strâns 25 de dosare la Curtea de Justiție a UE pentru directive europene neadoptate la timp
Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Ministrul arată că, în cazul României, Comisia Europeană poate propune o sumă fixă de minimum 1.761.000 de euro și penalități între 1.886,80 și 113.208 euro pentru fiecare zi de întârziere. Nu sunt amenzi deja date și nici o factură pentru toate cele 25 de dosare: judecătorii europeni decid dacă și cât se plătește. Noi putem primi nota de plată, dar numai după ce o hotărăște instanța.

Soluția propusă Guvernului este „transpunerea completă, în regim de urgență, a directivelor restante și a celor cu termen de transpunere până la finele anului 2026”. Pe românește, ministerele trebuie să pună în legile țării regulile europene pe care statul trebuia să le adopte la timp. Memorandumul avertizează și asupra altor opt directive cu termen în 2026; în relatarea cifrelor nu apar însă lista celor 25 de dosare, ministerul răspunzător pentru fiecare ori datele la care ar urma să fie reparate restanțele. Urgența are cifre. Calendarul pe responsabili încă așteaptă să fie arătat publicului.

Etapele chiar schimbă povestea. La 1 octombrie, Comisia Europeană a anunțat că România primise un avertisment oficial pentru că nu comunicase introducerea completă în lege a regulilor europene privind creditele pentru consumatori; termenul fusese 20 noiembrie 2025. Acel dosar nu ajunsese la Curte. În schimb, dosarul trimis la Curte în iulie privind plățile CNAS către farmacii se referă la plata cu întârziere, nu la neintroducerea unei directive în lege. Nu pot fi puse toate restanțele într-un singur teanc doar pentru că pe copertă scrie „Europa”.

Guvernul are, așadar, o cerere de acțiune urgentă și un risc financiar, nu o sancțiune stabilită. Pentru cele opt directive care ajung la termen până la sfârșitul lui 2026, următorul lucru de verificat este ce adoptă fiecare minister și când. Cât ține o urgență fără un calendar pe numele celor care trebuie s-o rezolve?

Distribuie

Radu Mihăilescu scrie pe Rezistența despre Guvern, Parlament și partide: cine decide, cine plătește și ce s-a promis fără să se facă. Pornește de la documente și de la cifre, nu de la declarații. Toate articolele →

Citește și

Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră