Sari la conținut

Cine plătește paguba făcută de un minor și când poate primi amendă sau răspunde penal

Dacă un minor rănește pe cineva sau strică un bun, paguba poate fi cerută de la copil ori de la persoana care avea obligația să îl supravegheze, după împrejurări. Faptul că un copil sub 14 ani nu răspunde penal nu îl lasă pe cel păgubit fără dreptul de a cere despăgubiri.

Lectură: 7 min
O mână ține un telefon mobil cu ecranul spart
Foto: alexuhrin95 / Magnific

Plata pagubei, amenda pentru încălcarea unei reguli și măsurile pentru o infracțiune urmează reguli diferite. Vârsta copilului schimbă fiecare dintre aceste răspunsuri, dar nu stabilește singură cine va plăti.

Cine plătește paguba făcută de un minor

Potrivit articolului 1.366 din Codul civil, copilul sub 14 ani poate fi obligat să repare paguba numai dacă persoana păgubită dovedește că a înțeles ce făcea și urmările faptei. De la 14 ani, regula se schimbă: minorul răspunde pentru pagubă, dacă nu dovedește că nu a avut această capacitate când a produs-o. Aceste reguli civile se aplică din 1 octombrie 2011.

Articolul 1.372 din același cod permite cererea de despăgubiri și de la persoana obligată să supravegheze copilul prin lege, contract sau hotărâre. Ea poate răspunde chiar dacă minorul nu răspunde pentru propria faptă. Părinții nu sunt scutiți doar fiindcă nu se aflau lângă copil; pot fi scutiți dacă dovedesc că nu puteau împiedica fapta. Nici școala, clubul sau tabăra nu plătesc automat doar pentru că incidentul s-a petrecut acolo: trebuie stabilit cine avea atunci obligația de supraveghere.

Paguba se repară, dacă este posibil, prin readucerea lucrurilor la starea de dinainte. Dacă nu se poate sau persoana păgubită nu dorește asta, despăgubirea poate fi stabilită prin acord ori de instanță, potrivit articolelor 1.385 și 1.386 din Codul civil. Pot intra în calcul pierderea dovedită, câștigul ratat, cheltuielile făcute pentru limitarea pagubei și o pagubă viitoare sigură; din suma cerută se scade ce a fost deja reparat. Nu există un preț fix pentru orice bun stricat sau orice vătămare.

Când răspunde penal copilul

Articolul 113 din Codul penal pune pragul la 14 ani: sub această vârstă, copilul nu răspunde penal. Între 14 și 16 ani, răspunde numai dacă se dovedește că a avut discernământ, adică a înțeles fapta și urmările ei. De la 16 ani răspunde penal potrivit legii, fără această condiție specială legată de vârstă. Pragurile se aplică din 1 februarie 2014.

Pentru minorul care răspunde penal, articolul 114 prevede, de regulă, o măsură educativă care nu îl scoate din libertate, nu pedeapsa obișnuită a unui adult. Internarea într-un centru este posibilă în cazurile speciale prevăzute de lege, între care repetarea infracțiunilor în condițiile articolului 114 sau o faptă pentru care legea prevede cel puțin 7 ani de închisoare ori detenție pe viață.

Sub 14 ani nu înseamnă fără intervenție. Legea nr. 272/2004 permite supravegherea specializată a copilului care a făcut o faptă prevăzută de legea penală, cu obligații privind școala, consilierea, tratamentul sau locurile și persoanele pe care le poate frecventa. Pentru fapte grave ori repetate este posibilă plasarea într-un serviciu specializat. Din 28 octombrie 2023, părinții copilului care nu răspunde penal trebuie să participe la programe de consiliere psihologică.

Când poate primi amendă

O contravenție este încălcarea unei reguli sancționate cu amendă, fără a fi infracțiune. Articolul 11 din Ordonanța nr. 2/2001 spune că un copil sub 14 ani nu poate fi amendat pentru o contravenție. De la 14 ani, atât cea mai mică, cât și cea mai mare amendă prevăzută pentru acea faptă se reduc la jumătate. Sub 16 ani, minorul nu poate primi muncă în folosul comunității.

De exemplu, dacă o regulă prevede o amendă între 1.000 și 2.000 de lei, pentru minorul de cel puțin 14 ani limitele devin 500 și 1.000 de lei. Când plata redusă este permisă și menționată în procesul-verbal, se ia jumătate din minimul pentru minor: 500 împărțit la doi înseamnă 250 de lei. Din 24 august 2018, această plată poate fi făcută în maximum 15 zile după ce procesul-verbal este înmânat sau comunicat. Pentru o faptă reală, suma de pornire depinde de regula încălcată.

Amenda poate fi contestată tot în 15 zile după ce procesul-verbal este înmânat sau comunicat, la judecătoria din locul faptei ori de la domiciliul celui amendat. Plângerea oprește executarea până la soluționare. Plata amenzii nu înlocuiește repararea pagubei făcute altei persoane.

Ce drepturi are minorul la cercetarea faptei

Minorul suspect sau acuzat de o infracțiune trebuie să aibă avocat. Dacă nu are unul ales, primește avocat din oficiu, conform articolului 90 din Codul de procedură penală. La ascultarea sau confruntarea lui sunt citați părinții ori persoana care îl îngrijește, precum și direcția de protecție a copilului, potrivit articolului 505.

Un alt adult, acceptat de organul judiciar, poate fi numit când părinții nu sunt de găsit sau când prezența lor ar dăuna copilului ori cercetării. Copilul care nu răspunde penal este însoțit și asistat de psiholog ori asistent social în cercetarea faptei; datele despre el și despre faptă nu pot fi făcute publice. Reținerea și arestarea preventivă a unui minor sunt măsuri excepționale.

Ce face persoana păgubită după incident

Un telefon spart de un copil sub 14 ani arată diferența dintre cele trei reguli: copilul nu răspunde penal și nu primește amendă contravențională, dar proprietarul telefonului poate cere repararea pagubei. Dacă incidentul a avut loc la școală, locul singur nu spune cine plătește. Contează fapta, paguba și cine avea obligația de a supraveghea copilul atunci.

  1. Strânge probe despre ce s-a întâmplat, cine a fost implicat și cât este paguba: de pildă, fotografii, dovada cumpărării ori a reparației și datele persoanelor care au văzut incidentul. Păstrează și dovada oricărei sume deja primite.
  2. Cere repararea bunului sau plata pagubei de la persoana pe care o consideri răspunzătoare. Dacă se ajunge la un acord, despăgubirea poate fi stabilită fără proces.
  3. Dacă este vorba despre o posibilă infracțiune, sesizează poliția sau parchetul. În dosarul penal, poți cere despăgubiri în scris sau oral până la începerea cercetării judecătorești; articolul 20 din Codul de procedură penală cere să arăți ce despăgubire ceri, cât ceri, de ce și cu ce probe.
  4. Dacă vrei ca persoana răspunzătoare de supraveghere să fie adusă în procesul penal pentru plata pagubei, cere acest lucru înainte ca procurorul să rezolve cauza. Când paguba nu este reparată prin acord, o poți cere și printr-o acțiune civilă separată, inclusiv dacă minorul nu răspunde penal. Pregătește cererea și probele care arată fapta, paguba, legătura dintre ele și persoana de la care ceri plata.
  5. Dacă există o hotărâre care obligă la plată, dar suma nu este achitată, poate fi cerută executarea silită a hotărârii.

Părinții copilului se prezintă la actele pentru care sunt citați, se asigură că minorul suspect are avocat și cooperează cu direcția de protecție a copilului. În cazul unui copil care nu răspunde penal, obligația de consiliere a părinților rămâne separată de cererea de despăgubiri a victimei.

Întrebări frecvente

Poate datora ceva un copil fără discernământ?

Da, într-o situație aparte. Dacă nici copilul, nici supraveghetorul nu pot fi obligați să repare paguba după regulile obișnuite, articolul 1.368 din Codul civil permite stabilirea unei sume echitabile, în funcție de situația materială a părților.

Părinții plătesc automat amenda copilului?

Nu există o regulă generală care să mute automat amenda de la minor la părinți. Amenda minorului și despăgubirea datorată pentru o pagubă sunt lucruri diferite.

Cât timp există pentru o cerere civilă?

Termenul general este de 3 ani. Pentru o pagubă produsă printr-o faptă, el începe când persoana păgubită a cunoscut sau trebuia să cunoască paguba și pe cel responsabil.

Cine plătește dacă răspund mai multe persoane?

Persoana păgubită poate cere întreaga reparație de la cei care răspund împreună. Cel care plătește poate cere apoi celorlalți partea ce le revine, în condițiile legii.

Cât timp poate fi aplicată o amendă pentru contravenție?

Regula generală din Ordonanța nr. 2/2001 este de 6 luni de la săvârșirea faptei. Acesta este termenul pentru aplicarea amenzii, nu termenul de 15 zile pentru contestarea procesului-verbal.

Surse verificate la 20 noiembrie 2026: Parlamentul României, Codul penal; Parlamentul României, Codul civil; Guvernul României, Ordonanța nr. 2/2001 privind contravențiile; Parlamentul României, Legea nr. 272/2004 privind drepturile copilului; Parlamentul României, Codul de procedură penală; Parlamentul României, Legile nr. 284/2020 și nr. 201/2023.

Distribuie

Andrei Cosma scrie pe Rezistența despre justiție, instituții și serviciile publice care nu funcționează: dosare, decizii, termene ratate și cine răspunde pentru ele. Toate articolele →

Citește și

Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră