Ministerul Finanțelor propune încă 3,22 miliarde de lei pentru medicamente și îngrijiri medicale

Ministerul Sănătății ar primi 774 de milioane de lei, dar, după toate modificările, bugetul său ar crește cu numai 72 de milioane. Fondul care plătește serviciile medicale are buget separat: cele două creșteri nu sunt aceeași sumă. Cifra mare dă bine; pentru diferență trebuie să citim până la capăt.

Cine primește bani în plus și cine așteaptă

Ministerul Finanțelor prezintă schimbările propuse pentru 2026. Sunt bugete diferite, nu cifre de adunat într-un total festiv. Și nici bani ajunși deja la destinație.

Din creșterea fondului de sănătate, 3,20 miliarde de lei sunt prevăzute pentru medicamente, materiale sanitare și servicii medicale, inclusiv în spitale și în programele naționale. Casa Națională de Asigurări de Sănătate ar putea folosi și aproximativ 3,9 miliarde de lei din sume aprobate anterior, dar ținute deoparte. Nu este o nouă creștere de lipit peste cele 3,22 miliarde. Pentru contractele plătite în funcție de volumul tratamentelor sau de rezultat, plafonul este de 9,1 miliarde de lei. Pentru pacient, deocamdată, sunt rubrici și plafoane într-un proiect.

Bugetele locale ar primi 2,81 miliarde de lei, dintre care 2 miliarde pentru restanțe înregistrate la 30 septembrie 2026. Transferurile pentru pensii și alte plăți prin bugetul asigurărilor sociale cresc cu 3,47 miliarde de lei. Ministerul Afacerilor Interne ar primi 563 de milioane de lei pentru pensiile din decembrie 2026 și 68,6 milioane de lei pentru angajarea absolvenților Academiei de Poliție. Bugetul total al investițiilor ar ajunge la 170,1 miliarde de lei, cu 900 de milioane de lei peste nivelul de dinaintea proiectului. Multe destinații, încă nicio aprobare.

Ce bani se reduc când planul nu ține pasul

Ministerul Finanțelor propune reducerea cu 5,24 miliarde de lei a sumelor pentru proiecte cu bani europeni care au avansat mai încet decât era planificat. Din această sumă, 4,99 miliarde de lei provin din rezerva folosită când banii europeni întârzie. Subvențiile scad cu 1,14 miliarde de lei. Ritmul e sub plan, dar cifrele nu arată, singure, ce proiect anume se oprește.

Mai este și partea de 10% din creditele bugetare aprobate, reținută la începutul anului. Legea finanțelor publice prevede repartizarea ulterioară a acestor sume, în a doua parte a anului, după verificarea cheltuielilor. Proiectul reduce cu peste 3 miliarde de lei sumele ținute deoparte. Asta nu înseamnă că bugetul total al fiecărui minister din tabel scade cu suma respectivă. Iată grija birocratică: până și o „reducere” trebuie tradusă ca să aflăm ce se schimbă.

Deficitul crește în lei și rămâne cuminte în procente

Ministerul Finanțelor estimează un deficit anual de 130,3 miliarde de lei, cu 3,5 miliarde peste nivelul de dinaintea rectificării. Ținta rămâne la 6,2% din PIB, fiindcă în calcul intră acum o valoare mai mare a economiei. Veniturile sunt estimate să scadă cu 4,7 miliarde de lei, cheltuielile cu 1,2 miliarde. Numai dobânzile datoriei statului mai cer 3,5 miliarde de lei. Iată disciplina: mai multe miliarde lipsă, același procent în vitrină.

După primele nouă luni din 2026, deficitul înregistrat era de 3,81% din PIB, față de 5,31% în aceeași perioadă din 2025, arată Ministerul Finanțelor. Comparația arată bine, numai că anul nu se încheie în septembrie.

Simpla publicare a proiectului nu cere pacienților sau pensionarilor să depună o cerere nouă și nu le schimbă drepturile. Pentru autoritățile locale sunt prevăzuți bani de restanțe, nu plăți deja făcute furnizorilor. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a indicat 30 octombrie 2026 drept dată posibilă pentru discutarea proiectului în Guvern; la publicare, aprobarea nu era confirmată. Restanțele se plătesc cu bani aprobați sau cu optimismul din comunicat?