Sari la conținut

Ministerele responsabile de planul de redresare au șase restanțe la evaluarea preliminară a cererii de 2,67 miliarde de euro

Actualizare, 17 noiembrie 2026, ora 20:32. România riscă să piardă circa 3 miliarde de euro din PNRR, avertizează oficiali europeni citați de Financial Times, potrivit Profit.ro. Pierderea nu este decisă. Potrivit programului de guvernare din octombrie 2026, Guvernul a depus toate cele șase cereri de plată, ultima la 30 septembrie 2026.

Lectură: 4 min
O vedere de noapte a fațadei unei clădiri de birouri cu ferestre iluminate care dezvăluie spații de lucru goal
Foto: Magda Ehlers / Pexels

La 4 noiembrie 2026, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Alexandru Ghigiu, estima că România va primi aproximativ 3 miliarde de euro din cele 6,4 miliarde rămase prin ultimele două cereri de plată, în timp ce alte 3,4 miliarde ar putea fi suspendate, potrivit Profit.ro. Suma pe care ministrul o estima drept încasare nu este pierderea de circa 3 miliarde invocată de oficialii europeni.

Ministrul Ghigiu indicase 20 noiembrie 2026 drept data la care aștepta clarificarea obiectivelor îndeplinite și a sumelor ce ar putea fi plătite până la sfârșitul anului, potrivit Profit.ro.

Actualizare, 17 noiembrie 2026, ora 13:08. Comisia Europeană a detaliat, în evaluarea preliminară din 16 noiembrie 2026, aprobarea parțială a celei de-a cincea cereri de plată: România a îndeplinit 34 din 37 de jaloane și 35 din 38 de ținte. Guvernul trebuie să justifice cele șase restanțe pentru a evita reducerea finanțării aferente lor. Evaluarea nu este o decizie de plată.

Potrivit evaluării Comisiei din 16 noiembrie 2026, obligațiile considerate neîndeplinite sunt identificate prin numerele 126, 245, 258, 509, 510 și 520. Documentul nu indică, pentru fiecare număr, instituția română responsabilă.

Evaluarea Comisiei din 16 noiembrie 2026 arată că România a prezentat justificări pentru 57 de jaloane și ținte aferente granturilor și 18 aferente împrumuturilor. Cererea reunește a cincea tranșă de granturi și a patra tranșă de împrumuturi.

Pentru 21 de jaloane și ținte cu mulți beneficiari, Comisia arată în evaluarea din 16 noiembrie 2026 că a verificat eșantioane de câte 60 de dosare, cu încă 10 în anumite cazuri, la un nivel de încredere de cel puțin 95%.

Știrea inițială, publicată pe 17 noiembrie 2026, la ora 09:58:

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) are motiv să scoată fanfara doar pe jumătate: pe 16 noiembrie 2026, Comisia Europeană a evaluat preliminar favorabil 69 dintre cele 75 de obligații din a cincea cerere de plată prin PNRR, în valoare de 2,67 miliarde de euro. Celelalte șase nu au fost îndeplinite satisfăcător, iar pentru investițiile care așteaptă acești bani evaluarea nu ține loc de plată.

Comisia numește rezultatul „positive preliminary assessment”. Pe românește, este o veste bună cu șase restanțe lipite de ea. Printre problemele indicate de Comisie sunt actele pentru folosirea terenurilor statului la proiecte de energie regenerabilă și hidrogen, registrul acestor terenuri și timpul necesar intervențiilor în rețeaua electrică. Nu vorbim despre șase virgule puse greșit într-un comunicat.

România a depus cererea pe 15 august 2026, iar condițiile trebuiau îndeplinite cel târziu la 31 august pentru a putea fi plătite, arată Comisia. MIPE coordonează planul la nivel național; ministerelor responsabile le revine să arate ce au făcut pentru obligațiile rămase în urmă. Noi așteptăm investițiile, nu o colecție de adjective despre ele.

Comisia urmează să trimită României motivele evaluării, apoi statul are două luni pentru observații și clarificări. Cele două luni nu curg de la anunțul din 16 noiembrie. Dacă ministerele au acte care pot schimba evaluarea, acesta este momentul să le pună pe masă; dacă nu, fanfara poate fi trimisă acasă.

Comitetul Economic și Financiar are patru săptămâni de la primirea evaluării să dea o opinie, iar plata poate urma numai după opinie și decizia Comisiei. Pentru cele șase restanțe, Comisia va calcula suma care ar putea fi suspendată; nu a stabilit public cât revine fiecăreia și nici cât va încasa România din cererea de 2,67 miliarde de euro. În contul acestei cereri, deocamdată, a intrat doar adjectivul.

Distribuie

Radu Mihăilescu scrie pe Rezistența despre Guvern, Parlament și partide: cine decide, cine plătește și ce s-a promis fără să se facă. Pornește de la documente și de la cifre, nu de la declarații. Toate articolele →

Citește și

Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră