Sari la conținut

Ce faci dacă ți se cer bani în plus pentru buletin și unde reclami?

Dacă ți se cer bani în plus pentru buletin, compară suma cu tariful publicat pentru actul ales și nu da bani direct persoanei de la ghișeu fără dovadă de plată. Notează ce ți s-a cerut și sună la Direcția Generală Anticorupție (DGA), la 0800.806.806; poți sesiza și poliția sau parchetul.

Lectură: 6 min
apar oameni identificabili: Un model de carte de identitate electronică din România așezat pe o suprafață de lemn
Ilustrație după fotografia Realitatea de Iași

O sumă cerută separat de tariful oficial este un motiv de sesizare, nu dovada că persoana a comis o infracțiune. Spune ce s-a întâmplat, fără să încerci să stabilești singur ce infracțiune ar fi.

Cât costă actul și unde plătești

La 18 noiembrie 2026, tarifele afișate de Ministerul Afacerilor Interne sunt:

  • Prima carte electronică de identitate (CEI): 0 lei de la 14 ani. Este gratuită și dacă o ceri cu cel mult 30 de zile înainte de a împlini 14 ani.
  • O nouă CEI sau o CEI cerută mai devreme pentru un copil sub 14 ani: 70 de lei.
  • Cartea de identitate simplă (CIS), fără cip: 40 de lei.

Pentru CEI și CIS, plata se face la CEC Bank sau la o stație SelfPay. La depunerea cererii se prezintă chitanța originală. Pentru vechiul model de carte de identitate și pentru actul provizoriu, verifică tariful publicat de serviciul local de evidență a persoanelor sau de primărie; nu le aplica prețurile CEI și CIS.

De exemplu, dacă ți se cer 100 de lei pentru o nouă CEI, compari suma cu tariful de 70 de lei: diferența este de 30 de lei. Acei 30 de lei nu fac parte din prețul CEI afișat de minister. Cere să ți se arate ce reprezintă orice sumă suplimentară, unde este publicată și cum se plătește cu chitanță.

Cum recunoști o cerere de bani suspectă

Verifică dacă suma apare în tariful oficial pentru actul tău sau într-un tarif local publicat. Dacă ți se cer bani direct persoanei de la ghișeu, într-un cont personal ori printr-un intermediar, fără chitanță, nu îi trata drept taxă pentru act. Același lucru este valabil pentru bani ceruți ca să fie grăbită eliberarea, în afara plății oficiale.

Aceste semne justifică o sesizare, dar nu stabilesc singure vinovăția cuiva. O taxă locală publicată și încasată cu dovadă nu trebuie confundată cu o sumă cerută informal.

Ce faci pe loc și unde reclami

  1. Cere calm să ți se spună ce taxă ți se solicită, unde este publicată și cum primești dovada plății. Nu promite, nu oferi și nu lăsa bani pentru grăbirea actului. Nu încerca să organizezi singur o prindere în flagrant.
  2. După ce pleci, notează data, ora, sediul și ghișeul. Scrie numele ori datele de pe ecuson, dacă le-ai văzut, suma, pentru ce act s-au cerut banii, cuvintele folosite și ce ți s-a promis. Păstrează numărul programării, mesajele, chitanțele și datele martorilor pe care îi cunoști.
  3. Sună gratuit la numărul anticorupție 0800.806.806 și descrie fapta. Poți merge și la serviciul județean anticorupție sau la sediul DGA din Șoseaua Olteniței nr. 390A, sector 4, București. Pentru București și Ilfov este publicată adresa [email protected].
  4. Dacă persoana lucrează la serviciul local de evidență a persoanelor, depune sesizarea și la poliție sau parchet. Serviciile locale sunt în subordinea consiliilor locale, iar ofițerii DGA pot face anchetă penală doar în dosare care implică personalul MAI. DGA preia apelurile despre corupție și le transmite parchetului competent.

În sesizare, descrie fapta și indică persoana și probele, dacă le cunoști. Dacă trimiți un mesaj, păstrează copia lui și răspunsul primit; dacă depui sesizarea la un sediu, cere numărul de înregistrare. Pentru un apel, notează data, ora și orice număr de înregistrare care îți este comunicat.

Model scurt de sesizare: „La data de [data], ora [ora], la [sediul și ghișeul], persoana [nume sau descriere] mi-a cerut [suma] pentru [actul cerut]. Mi-a spus [ce ți-a spus]. Pot indica [mesaje, chitanțe, programare sau martori]. Solicit verificarea faptelor.” Completează numai ce știi și păstrează o copie.

Dacă ghișeul refuză cererea

Cere motivul refuzului și notează cine ți l-a comunicat, unde și când. Adresează-te conducerii serviciului local de evidență a persoanelor cu aceste date și păstrează copia sesizării. Dacă refuzul a fost însoțit de o cerere de bani, reclamă separat și acea cerere la DGA, poliție sau parchet.

Dacă ai dat deja banii

Nu mai face alte plăți către persoana care ți-a cerut banii. Păstrează dovada plății, mesajele și datele martorilor, apoi descrie fără întârziere împrejurările în sesizarea către poliție sau parchet. Potrivit articolului 290 din Codul penal, darea de mită nu este infracțiune dacă cel care a primit mita l-a constrâns pe cel care a dat-o. Cel care a dat mita nu este pedepsit dacă face un denunț înainte de sesizarea organului de urmărire penală.

Întrebări frecvente

Pot cere cartea electronică în alt oraș?

Da. Din 1 august 2025, poți cere CEI la orice serviciu de evidență a persoanelor, indiferent de domiciliu. CIS se cere la serviciul de la domiciliu.

Poate merge altcineva în locul meu?

Nu pentru CEI sau CIS. Trebuie să te prezinți la ghișeu; aceste acte nu se eliberează prin procură specială.

Cât durează eliberarea?

Ministerul afișează pentru CEI o durată medie de 5 zile calendaristice și una maximă de 30 de zile. Pentru CIS, durata medie afișată este de 30 de zile calendaristice, iar cea maximă de 45 de zile.

Când cer un act nou dacă îmi expiră cel vechi?

Articolul 19 din OUG nr. 97/2005 stabilește pentru cererea depusă înainte de expirare intervalul dintre 180 și 15 zile înainte de ultima zi de valabilitate. Dacă ai trecut de această limită, depune cererea cât mai curând: intervalul nu înseamnă că nu mai poți cere un act nou. Pentru schimbarea numelui sau a domiciliului, pierderea ori deteriorarea actului, termenul este de 15 zile de la producerea situației.

Există scutiri de la plată?

Articolul 41 din aceeași ordonanță exceptează de la plată victimele calamităților, incendiilor și altor dezastre. Pentru persoanele fără venituri, cele cu handicap și unele persoane private de libertate, șeful serviciului de evidență poate acorda scutire; aceasta nu este automată.

Surse verificate la 18 noiembrie 2026: Ministerul Afacerilor Interne, paginile despre CEI și CIS și clarificarea privind atribuțiile DGA; Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor; Direcția Generală Anticorupție, ghidul de informare; OUG nr. 120/2005; OUG nr. 97/2005; OUG nr. 69/2002; Codul penal; Codul de procedură penală.

Distribuie

Andrei Cosma scrie pe Rezistența despre justiție, instituții și serviciile publice care nu funcționează: dosare, decizii, termene ratate și cine răspunde pentru ele. Toate articolele →

Citește și

Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră