Apelul în cazul lui Mihai Chirica se oprește. Termenul din 9 noiembrie nu garantează o decizie

Curtea de Apel Iași a decis pe 5 octombrie 2026 să suspende judecata dosarului „Flux”, în așteptarea lămuririi raportului dintre falsul intelectual și abuzul în serviciu de către Înalta Curte, potrivit BZI. Răspunsul ar putea modifica încadrarea juridică a unor fapte și ar putea avea consecințe asupra termenelor de prescripție din acest proces.

Mihai Chirica a obținut achitarea în primă instanță. Procurorii DNA au atacat hotărârea. Contestația achitării a ajuns, deocamdată, la suspendarea judecății.

O încadrare a fost schimbată într-o infracțiune deja prescrisă

În săptămâna anterioară relatării, instanța de apel schimbase o încadrare juridică din abuz în serviciu în neglijență în serviciu, infracțiune deja prescrisă, potrivit BZI. Schimbarea denumirii juridice ajunge astfel lângă limita de timp a răspunderii penale.

Dosarul privește o clădire construită de Flux SRL în cartierul Tătărași din municipiul Iași, județul Iași. Potrivit acuzațiilor procurorilor DNA, imobilul ar fi fost ridicat cu nouă niveluri, deși autorizația inițială prevedea două. Intabularea, adică înscrierea în cartea funciară, s-ar fi realizat cu sprijinul unor persoane din administrația locală și de la Oficiul de Cadastru.

Alături de primar au fost trimiși în judecată:

• Gabriel Harabagiu, fost viceprimar;
• Tudor Cheșcu, administratorul Flux SRL;
• Anca Brândușescu, fost arhitect-șef;
• Mariana Popa, funcționară OCPI.

Apărarea cere eliminarea acuzației de abuz în serviciu

Problema a fost ridicată în apel de apărarea lui Tudor Cheșcu. Avocatul acestuia, Cătălin Boacnă, a explicat cererea de suspendare într-o declarație redată de BZI: „Am cerut suspendarea dosarului pentru că răspunsul Înaltei Curți poate schimba soluția în această cauză și în multe alte cauze similare. Argumentul nostru este simplu: dacă presupusul abuz constă doar în falsificarea unui înscris oficial, aceeași conduită nu poate fi reținută de două ori, ca fals și ca abuz în serviciu. De aceea am cerut să rămână doar acuzația privind falsul. Am convingerea că pe parcursul procesului vom demonstra că nici această infracțiune nu a fost comisă”.

Boacnă compară situația cu un proces care privește doi polițiști din județul Cluj, aflat în analiza instanței supreme. Întrebarea juridică este dacă pot fi reținute două infracțiuni atunci când presupusa încălcare a atribuțiilor constă exclusiv în falsificarea unui document oficial. Este o problemă pentru care instanțele au avut soluții diferite.

Despre hotărârea de suspendare și precedentul constituțional invocat, Boacnă a adăugat: „În mod echilibrat, Curtea de Apel Iași a recunoscut importanța acestei probleme de drept și a decis să suspende dosarul până va da o dezlegare Înalta Curte. Practic, nu putea fi ignorată o realitate juridică ce se regăsește în multe dintre dosarele care privesc subsidiaritatea infracțiunii de abuz în serviciu față de falsul intelectual. Calea acestei discuții privind caracterul subsidiar al abuzului în serviciu a fost deschisă încă din anul 2016, cu ocazia pronunțării celebrei Decizii nr. 405 din 15 iunie 2016 a Curții Constituționale”.

Echilibrul invocat de avocat are, pentru apelul procurorilor, forma unei pauze. O eventuală amânare a soluției în speța de la Cluj ar prelungi suspendarea procesului „Flux”.