Unde este flota de pescuit oceanic a României?

0
5705
Flota de pescuit oceanic a României a funcționat în perioada 1964 - 1997. Lichidarea acestui sector al economiei naționale a constituit una dintre cele mai grave lovituri date Țării și Poporului român.
Flota de Pescuit Oceanic a luat ființă în anul 1964 și urma să fie construită potrivit sloganului propagandistic „Nici o masă fără peşte oceanic!“ – o reclamă omniprezentă în Republica Socialistă România, peștele fiind alimentul care se găsea mereu în alimentare și pescării fie în stare proaspătă, fie congelat sau sub formă de conserve.
Nicio masă fără pește oceanic(sursa-www.comunismulinromania.ro)Consumați pește oceanicÎn perioada 1964-1965, pescuitul oceanic a fost organizat în cadrul Întreprinderii Piscicole Brăila, între anii 1965-1970 – la Întreprinderea de Industrializare şi Desfacerea Peştelui Tulcea, iar din anul 1971 – în cadrul Întreprinderii de Pescuit Oceanic Tulcea, nou înfiinţată, cu bază la Frigoriferul portuar Tulcea.
În anul 1974, întreprinderea a primit denumirea de Comandamentul Flotei de Pescuit Oceanic.
În anul 1990 a  devenit S.C. Compania Română de Pescuit Oceanic S.A.

În perioada 1968-1979 au fost achiziţionate traulere de tip „Atlantic-2“ şi „Supertrauler Atlantic“[1] (constructor: R. D. Germană) şi „B-22“ şi „B-419“ (constructor: R. P. Polonă).

Flota de pescuit a RomanieiCaracteristici tehnice B-22, clasa „Carina“ – pavilion: România, 2.681-2.714 trb., lungime: 88,00 m, lăţime: 14,50 m, pescaj: 5,25 m, echipaj: 85 membri, capacitate încărcare peşte congelat: 700 to., puterea maşinii: 2.500 c.p., viteza: 13,8 Nd., viteza de traulare: 3-3,5 Nd., combustibil: motorină, autonomie: 90 zile, constructor: Stocznia Gdańska im. Lenina, Gdansk – R. P. Polonia, anul intrării în exploatare: 1969-1972.
Acest tip de navă avea o alură elegantă, cu bună stabilitate şi clasă de gheaţă.
Au fost utilizate şi în flotele Poloniei şi Franţei.
Ianuarie 1969 - traulerul „Delta Dunării“, tip B-22, clasa „Carina“, 1.670 tdw., 2.714 trb., 1.128 trn., lungime: 88,00 m, lăţime: 14,52 m, înălţime: 7,46 m, pescaj: 5,62 m, echipaj: 96 membri, nr. punţi: 2, constructor: decembrie 1968, „Stocznia Gdańska im. Lenina“, Gdansk - R. P. Polonia. În perioada 1974-1976 a operat în Marea Mediterană. După anul 1976 a devenit navă-şcoală, atelier şi navă de transport. A fost tăiat la 10 martie 1995.
Ianuarie 1969 – „Delta Dunării“, tip B-22, clasa „Carina“, 1.670 tdw., 2.714 trb., 1.128 trn., lungime: 88,00 m, lăţime: 14,52 m, înălţime: 7,46 m, pescaj: 5,62 m, echipaj: 96 membri, nr. punţi: 2, constructor: decembrie 1968, „Stocznia Gdańska im. Lenina“, Gdansk – R. P. Polonia. În perioada 1974-1976 a operat în Marea Mediterană. După anul 1976 a devenit navă-şcoală, atelier şi navă de transport. A fost tăiat la 10 martie 1995.
Nave de acest tip:
„Delta Dunării“ (decembrie 1968 – Polonia), „Marea Neagră“ (decembrie 1968 – Polonia), „Razelm“ (1969 – Polonia), „Sinoe“ (decembrie 1969 – Polonia), „Negoiu“ (1970 – Polonia), „Ceahlău“ (noiembrie 1970 – Polonia), „Caraiman“ (1971 – Polonia), „Moldoveanu“ (1971 – Polonia), „Rarău“ (1972 – Polonia), „Retezat“ (martie 1972 – Polonia).
Traulerul „Negoiu“, tip B-22, clasa „Carina“ (pavilion: România, IMO: 7015626, 1.955 tdw., 2.682 trb., 1.066 trn., lungime: 88,96 m, lăţime: 14,50 m, înălţime: 7,46 m, pescaj maxim: 5,60 m, nr. punţi: 2, propulsie: motor tip B3012SS, licenţă: „Sulzer“, constructor: „H. Cegielski“ - Poznan. În anul 1980 a efectuat o misiune în Mozambic.
„Negoiu“, tip B-22, clasa „Carina“ (pavilion: România, IMO: 7015626, 1.955 tdw., 2.682 trb., 1.066 trn., lungime: 88,96 m, lăţime: 14,50 m, înălţime: 7,46 m, pescaj maxim: 5,60 m, nr. punţi: 2, propulsie: motor tip B3012SS, licenţă: „Sulzer“, constructor: „H. Cegielski“ – Poznan. În anul 1980 a efectuat o misiune în Mozambic.
Caracteristici tehnice B-419, clasa „Vega“ – pavilion: România, 2.700 trb., lungime: 88,30 m, lăţime: 15,00 m, pescaj: 5,40 m, echipaj: 85 membri, capacitate încărcare peşte congelat: 800 to., puterea maşinii: 3.600 c.p., viteza: 15,1 Nd., viteza de traulare: 4,5-5,0 Nd., combustibil: motorină, autonomie: 90 zile, constructor: Stocznia Gdańska im. Lenina, Gdansk – R. P. Polonia, anul intrării în exploatare: 1973-1974.
Traulerul „Harghita“, tip B-419, clasa „Vega“ (pavilion: România, IMO: 7362304, 1.623 tdw., 2.632 trb., lungime: 88,30 m, lăţime: 15,00 m, pescaj: 5,40 m, echipaj: 87 membri, puterea maşinii: 3.600 c.p., viteza: 15,1 Nd., viteza de traulare: 4,5-5,0 Nd., capacitate încărcare peşte congelat: 800 to., autonomie: 90 zile, constructor: 1974, „Stocznia Gdańska im. Lenina“, Gdansk - R. P. Polonia). În anul 1979 a efectuat o misiune de cercetare în apele Mozambicului. La 01.02.1981,nava s-a scufundat în urma exploziei caldarinei, traulerul fiind în S.N. Tulcea. A fost tăiat la Aliaga, în 1995.
„Harghita“, tip B-419, clasa „Vega“ (pavilion: România, IMO: 7362304, 1.623 tdw., 2.632 trb., lungime: 88,30 m, lăţime: 15,00 m, pescaj: 5,40 m, echipaj: 87 membri, puterea maşinii: 3.600 c.p., viteza: 15,1 Nd., viteza de traulare: 4,5-5,0 Nd., capacitate încărcare peşte congelat: 800 to., autonomie: 90 zile, constructor: 1974, „Stocznia Gdańska im. Lenina“, Gdansk – R. P. Polonia). În anul 1979 a efectuat o misiune de cercetare în apele Mozambicului. La 01.02.1981,nava s-a scufundat în urma exploziei caldarinei, traulerul fiind în S.N. Tulcea. A fost tăiat la Aliaga, în 1995.
Acest tip de navă a avut o alură elegantă, a fost caracterizat prin soliditatea corpului, cu clasă de gheaţă, viteză bună de croazieră şi viteză de traulare, dar stabilitate slabă.
Au fost utilizate iniţial în apele Atlanticului de Nord – Vest şi, ulterior, în Atlanticul Central de Est.
Au fost nave cu bună productivitate la pescuit (50-70 to./ zi).
Au fost utilizate şi de flota U.R.S.S., iar în flota Bulgariei exista o variantă a acestui tip de navă (B-418-II).
Traulerul „Iezer“ , B-419, clasa „Vega“ (pavilion: România, IMO: 7393511, indicativ: YQMJ, armator: I.P.O. Tulcea, port de înregistrare: Tulcea, 1.623 tdw., 2.632 trb., 1.116 trn., lungime: 88,30 m, lăţime: 15,00 m, pescaj: 5,40 m, echipaj: 91 membri, viteza: 15,3 Nd., viteza de traulare: 4,5-5,0 Nd., capacitate încărcare peşte congelat: 800 to., nr. magazii: 4, nr. guri magazii: 4, autonomie: 90 zile, constructor: noiembrie 1974, „Stocznia Gdańska im. Lenina“, Gdansk - R. P. Polonia). Foto din 14 iulie 1979, portul Halifax, Noua Scoție, Canada.
„Iezer“ , B-419, clasa „Vega“ (pavilion: România, IMO: 7393511, indicativ: YQMJ, armator: I.P.O. Tulcea, port de înregistrare: Tulcea, 1.623 tdw., 2.632 trb., 1.116 trn., lungime: 88,30 m, lăţime: 15,00 m, pescaj: 5,40 m, echipaj: 91 membri, viteza: 15,3 Nd., viteza de traulare: 4,5-5,0 Nd., capacitate încărcare peşte congelat: 800 to., nr. magazii: 4, nr. guri magazii: 4, autonomie: 90 zile, constructor: noiembrie 1974, „Stocznia Gdańska im. Lenina“, Gdansk – R. P. Polonia). Foto din 14 iulie 1979, portul Halifax, Noua Scoție, Canada.
Nave de acest tip:
„Inău“ (decembrie 1973 – Polonia), „Semenic“ (decembrie 1973 – Polonia), „Harghita“ (1974 – Polonia), „Clăbucet“ (iunie 1974 – Polonia), „Mîndra“ (septembrie 1974 – Polonia), „Iezer“ (noiembrie 1974 – Polonia).
Traulerul „Trotuș“ - tip Atlantic-2, clasa RTMA (pavilion: România, IMO: 7042382, indicativ: YQPQ, armator: I.P.O. Tulcea, port de înregistrare: Tulcea, 1.138 tdw., 2.173 trb., 924 trn., lungime: 82,00 m, lăţime: 13,62 m, înălţime: 7,25 m, pescaj maxim: 5,20 m, echipaj: 81 membri, constructor: ianuarie 1971, „Volkswerft VEB“, Stralsund - R. D. Germană). A fost tăiat la Aliaga, în martie 1995. Foto din 29 iulie 1990.
„Trotuș“ – tip Atlantic-2, clasa RTMA (pavilion: România, IMO: 7042382, indicativ: YQPQ, armator: I.P.O. Tulcea, port de înregistrare: Tulcea, 1.138 tdw., 2.173 trb., 924 trn., lungime: 82,00 m, lăţime: 13,62 m, înălţime: 7,25 m, pescaj maxim: 5,20 m, echipaj: 81 membri, constructor: ianuarie 1971, „Volkswerft VEB“, Stralsund – R. D. Germană). A fost tăiat la Aliaga, în martie 1995. Foto din 29 iulie 1990.
Caracteristici tehnice Atlantic-2, clasa TRMA – pavilion: România, 2.150-2.173 trb., lungime: 82,00 m, lăţime: 13,60 m, pescaj: 5,20 m, echipaj: 85 membri, capacitate încărcare peşte congelat: 500 to., puterea maşinii: 2.320 c.p., viteza: 13,6 Nd., viteza de traulare: 4-4,5 Nd., combustibil: motorină, autonomie: 60 zile, constructor: Stralsund – Germania, anul intrării în exploatare: 1970-1972.
Aceste traulere au fost concepute ca nave de flotilă, dependente de mijloacele de asigurare logistică, fiind caracterizate prin autonomie redusă, capacitate de încărcare de maximum 500 tone peşte de congelat.
Nave de acest tip sunt utilizate în prezent de flotele Rusiei, Ucrainei şi ţărilor baltice.
Traulerul „Someş“, tip Atlantic-2, clasa RTMA (pavilion: România, IMO: 7119408, indicativ: YQPT, port de înregistrare: Tulcea, 1.138 tdw., 2.156 trb., 803 trn., lungime: 82,00 m, lăţime: 13,60 m, înălţime: 7,25, pescaj maxim: 5,20 m, echipaj: 81 membri, autonomie: 60 zile, constructor: 30 septembrie 1971, „Volkswerft VEB“, Stralsund - R. D. Germană; a fost lansat la apă la data de 26 iulie 1971). După anul 1990, traulerul a mai purtat numele „Mare Nigrum“ (2003; MMSI: 264900062, indicativ: YQPT, armator: „GeoEcoMar“ - România), în prezent fiind utilizat ca navă de cercetări marine.
„Someş“, tip Atlantic-2, clasa RTMA (pavilion: România, IMO: 7119408, indicativ: YQPT, port de înregistrare: Tulcea, 1.138 tdw., 2.156 trb., 803 trn., lungime: 82,00 m, lăţime: 13,60 m, înălţime: 7,25, pescaj maxim: 5,20 m, echipaj: 81 membri, autonomie: 60 zile, constructor: 30 septembrie 1971, „Volkswerft VEB“, Stralsund – R. D. Germană; a fost lansat la apă la data de 26 iulie 1971). După anul 1990, traulerul a mai purtat numele „Mare Nigrum“ (2003; MMSI: 264900062, indicativ: YQPT, armator: „GeoEcoMar“ – România), în prezent fiind utilizat ca navă de cercetări marine.
Nave de acest tip:
„Mureş“ (decembrie 1970 – R.D. Germană), „Trotuş“ (ianuarie 1971 – R.D. Germană), „Ialomiţa“ (august 1971 – R.D. Germană), „Siret“ (septembrie 1971 – R.D. Germană), „Someş“ (septembrie 1971 – R.D. Germană), „Milcov“ (iunie 1972 – R.D. Germană), „Neajlov“ (iunie 1972 – R.D. Germană), „Jiul“ (iulie 1972 – R.D. Germană).
Traulerul „Dorna“, clasa RTMS, tip „Prometeu“, proiect A 464.02 şi proiect A 764 (pavilion: România, IMO: 7608617, indicativ: YQMR, armator: I.P.O. Tulcea, port de înregistrare: Tulcea, 2.063 tdw., 3.971 trb., 1.864 trn., lungime: 101,86 m, lăţime: 15,22 m, înălţime: 9,70 m, pescaj maxim: 5,60 m, echipaj: 91 membri, constructor: 17 noiembrie 1976, „Volkswerft VEB“, Stralsund - R.D. Germană; a fost lansat la apă la data de 11 august 1976). A fost tăiat la Aliaga, în iunie 1997.
„Dorna“, clasa RTMS „Prometeu“, proiect A 464.02 şi proiect A 764 (pavilion: România, IMO: 7608617, indicativ: YQMR, armator: I.P.O. Tulcea, port de înregistrare: Tulcea, 2.063 tdw., 3.971 trb., 1.864 trn., lungime: 101,86 m, lăţime: 15,22 m, înălţime: 9,70 m, pescaj maxim: 5,60 m, echipaj: 91 membri, constructor: 17 noiembrie 1976, „Volkswerft VEB“, Stralsund – R.D. Germană; a fost lansat la apă la data de 11 august 1976). A fost tăiat la Aliaga, în iunie 1997.
Caracteristici tehnice Supertrauler Atlantic – pavilion: România, 3.931-3.977 trb., lungime: 102,00 m, lăţime: 15,20 m, pescaj: 5,20 m, echipaj: 85 membri, capacitate încărcare peşte congelat: 1.000 to., puterea maşinii: 3.880 c.p., viteza: 14,0 Nd., combustibil: motorină, viteza de traulare: 4,5-5,0 Nd., autonomie: 70 zile, anul intrării în exploatare: 1976-1979.
Acest tip de nave au activat cu rezultate foarte bune în Atlanticul Central de Est şi de Sud – Est (70-90 to./ peşte/ zi). De asemenea, acest tip de navă a fost utilizat în apele britanice, pentru congelarea capturilor flotei locale.
traulerul „Ozana“, clasa RTMS „Prometeu“, proiect A 464.02 şi proiect A 764 (pavilion: România, IMO: 7728144, indicativ: YQMO, armator: I.P.O. Tulcea, port de înregistrare: Tulcea, 2.119 tdw., 3.163 trb., 1.421 trn., lungime: 101,46 m, lăţime: 15,22 m, înălţime: 9,70 m, pescaj maxim: 5,60 m, echipaj: 91 membri, constructor: 29 martie 1978, „Volkswerft VEB“, Stralsund - Germania; lansat la apă la data de 28 decembrie 1977). A fost tăiat la Aliaga, în februarie 2004.
„Ozana“, clasa RTMS „Prometeu“, proiect A 464.02 şi proiect A 764 (pavilion: România, IMO: 7728144, indicativ: YQMO, armator: I.P.O. Tulcea, port de înregistrare: Tulcea, 2.119 tdw., 3.163 trb., 1.421 trn., lungime: 101,46 m, lăţime: 15,22 m, înălţime: 9,70 m, pescaj maxim: 5,60 m, echipaj: 91 membri, constructor: 29 martie 1978, „Volkswerft VEB“, Stralsund – Germania; lansat la apă la data de 28 decembrie 1977). A fost tăiat la Aliaga, în februarie 2004.
Nave de acest tip, clasa TRMS „Prometeu“, proiect A 464.02 şi proiect A 764:
„Bistriţa“ (iunie 1976 – R.D. Germană), „Putna“ (iunie 1976 – R.D. Germană), „Tîrnava“ (august 1976 – R.D. Germană), „Dorna“ (noiembrie 1976 – R.D. Germană), „Cerna“ (decembrie 1976 – R.D. Germană), „Căliman“ (iunie 1977 – R.D. Germană), „Cindrelu“ (august 1977 – R.D. Germană), „Ciucaş“ (septembrie 1977 – R.D. Germană), „Coştila“ (octombrie 1977 – R.D. Germană), „Ozana“ (martie 1978 – R.D. Germană), „Jijia“ (iulie 1978 – R.D. Germană), „Bahlui“ (octombrie 1978 – R.D. Germană), „Dîmboviţa“ (mai 1979 – R.D.Germană), „Olteţ“ (iulie 1979 – R.D. Germană), „Crişul Alb“ (octombrie 1979 – R.D. Germană).
traulerul-uzină „Amaradia“, clasa Stw „Parîng“ (pavilion: România, IMO: 8523333, indicativ: YQJM, armator: I.P.O. Tulcea, port de înregistrare: Tulcea, 2.119 tdw., 3.971 trb., 1.191 trn., lungime: 101,82 m, lăţime: 15,21 m, înălţime: 9,70 m, pescaj maxim: 5,60 m, echipaj: 91 membri, constructor: mai 1985, Şantierul Naval Brăila). În 1997/ 1998 a fost arestat în Anglia. A fost tăiat la Santander, în octombrie 1999.
„Amaradia“, clasa Stw „Parîng“ (pavilion: România, IMO: 8523333, indicativ: YQJM, armator: I.P.O. Tulcea, port de înregistrare: Tulcea, 2.119 tdw., 3.971 trb., 1.191 trn., lungime: 101,82 m, lăţime: 15,21 m, înălţime: 9,70 m, pescaj maxim: 5,60 m, echipaj: 91 membri, constructor: mai 1985, Şantierul Naval Brăila). În 1997/ 1998 a fost arestat în Anglia. A fost tăiat la Santander, în octombrie 1999.
Nave de acest tip, clasa Stw „Parîng“:
„Parîng“ (1982 – Brăila, cap de serie), „Rodna“ (ianuarie 1983 – Brăila), „Măgura“ (octombrie 1983 – Brăila), „Postăvarul“ (1984 – Brăila), „Amaradia“ (mai 1985 – Brăila), „Rarău“ (septembrie 1987 – Brăila), „Pietrosu“ (iunie 1989 – Brăila).
traulerul-uzină „Rodna“, clasa Stw „Parîng“ (pavilion: România, IMO: 7906150, indicativ: YQJJ, armator: I.P.O. Tulcea, port de înregistrare: Tulcea, 2.119 tdw., 3.971 trb., 1.191 trn., lungime: 101,76 m, lăţime: 15,21 m, înălţime: 9,71 m, pescaj maxim: 5,60 m, echipaj: 91 membri, constructor: ianuarie 1983, Şantierul Naval Brăila). A fost tăiat la Aliaga, în august 1997.
„Rodna“, clasa Stw „Parîng“ (pavilion: România, IMO: 7906150, indicativ: YQJJ, armator: I.P.O. Tulcea, port de înregistrare: Tulcea, 2.119 tdw., 3.971 trb., 1.191 trn., lungime: 101,76 m, lăţime: 15,21 m, înălţime: 9,71 m, pescaj maxim: 5,60 m, echipaj: 91 membri, constructor: ianuarie 1983, Şantierul Naval Brăila). A fost tăiat la Aliaga, în august 1997.
Ulterior, Flota de Pescuit Oceanic a fost dotată cu 12 nave frigorifice de transport de tip „Sibir“ (pavilion: U.R.S.S., IMO: 6413132, 5.256 tdw., 6.133 trb., lungime: 130,00 m, lăţime: 16,80 m, constructor: 1963, „Zavod“, Nikolaev North – U.R.S.S.), „Polar“ şi „Cristal“ (constructor: Şantierul Naval Galaţi şi R.D. Germană).
Traulerul „Constanţa“ (cap de serie), tip „Constanţa“, clasa „Constanţa“ (pavilion: România, IMO: 6400068, armator: Întreprinderea de Pescuit Oceanic Tulcea, 2.037 tdw., 3.631 trb., 2.061 trn., lungime: 93,10 m, lăţime: 15,60 m, înălţime: 8,22 m, pescaj maxim: 4,95 m, echipaj: 80 membri, constructor: 1964, „Hitachi Zosen“, Innoshima - Japonia). Împreună cu traulerul „Galaţi“ a constituit nucleul Flotei româneşti de Pescuit Oceanic. Primul voiaj l-au efectuat, ca nave izolate, în Marea Bering şi în apele Noii Zeelande. În anul 1965 au pescuit în apele Islandei, după care au funcţionat în zona Atlanticului Central de Est. În vara australă a anului 1970/ 1971 au acţionat în Namibia. După anul 1975 au devenit nave de transport. Ca şi traulerul „Galaţi“, acest tip de navă a avut calităţi nautice slabe, viteză de traulare mică, ceea ce au constituit principalele impedimente în utilizarea lor. Traulerul „Constanţa“ a fost casat în anul 1989 şi şters din evidenţe în anul 1993. Navă soră: „Galaţi“.
„Constanţa“ (cap de serie), tip „Constanţa“, clasa „Constanţa“ (pavilion: România, IMO: 6400068, armator: Întreprinderea de Pescuit Oceanic Tulcea, 2.037 tdw., 3.631 trb., 2.061 trn., lungime: 93,10 m, lăţime: 15,60 m, înălţime: 8,22 m, pescaj maxim: 4,95 m, echipaj: 80 membri, constructor: feebruarie 1964, „Hitachi Zosen“, Innoshima – Japonia). Împreună cu traulerul „Galaţi“ a constituit nucleul Flotei româneşti de Pescuit Oceanic. Primul voiaj l-au efectuat, ca nave izolate, în Marea Bering şi în apele Noii Zeelande. În anul 1965 au pescuit în apele Islandei, după care au funcţionat în zona Atlanticului Central de Est. În vara australă a anului 1970/ 1971 au acţionat în Namibia. După anul 1975 au devenit nave de transport. Ca şi traulerul „Galaţi“, acest tip de navă a avut calităţi nautice slabe, viteză de traulare mică, ceea ce au constituit principalele impedimente în utilizarea lor. A fost casat în anul 1989 şi şters din evidenţe în anul 1993. Navă soră: „Galaţi“.
traulerul „Galaţi“, tip „Constanţa“, clasa „Constanţa“ (pavilion: România, IMO: 6408553, armator: Întreprinderea de Pescuit Oceanic Tulcea, 2.039 tdw., 3.631 trb., 2.061 trn., lungime: 93,10 m, lăţime: 15,60 m, înălţime: 8,22 m, pescaj maxim: 4,95 m, echipaj: 80 membri, constructor: 1964, „Hitachi Zosen“, Innoshima - Japonia). A fost casat în anul 1989 şi şters din evidenţe în anul 1993.
„Galaţi“, tip „Constanţa“, clasa „Constanţa“ (pavilion: România, IMO: 6408553, armator: Întreprinderea de Pescuit Oceanic Tulcea, 2.039 tdw., 3.631 trb., 2.061 trn., lungime: 93,10 m, lăţime: 15,60 m, înălţime: 8,22 m, pescaj maxim: 4,95 m, echipaj: 80 membri, constructor: 1964, „Hitachi Zosen“, Innoshima – Japonia). A fost casat în anul 1989 şi şters din evidenţe în anul 1993.

Rezultatele bune obţinute de traulerele „Constanţa“ şi „Galaţi“ în perioada 1964 – 1967 (cele două nave au constituit nucleul Flotei româneşti de Pescuit Oceanic), media anuală pe navă fiind de 4.310 tone, au determinat dezvoltarea necontenită a Flotei de Pescuit Oceanic.

„Căliman“, clasa RTMS „Prometeu“, proiect A 464.02 şi proiect A 764 (pavilion: România, IMO: 7606782, indicativ: YQMS, armator: I.P.O. Tulcea, port de înregistrare: Tulcea, 2.119 tdw., 3.971 trb., 1.864 trn., lungime: 101,47 m, lăţime: 15,22 m, înălţime: 9,70 m, pescaj maxim: 5,60 m, echipaj: 91 membri, constructor: 30 iunie 1977, „Wolkswerft VEB“, Stralsund - R.D. Germania; a fost lansat la apă la data de 22 martie 1977). A fost tăiat la Aliaga, în septembrie 1997.
„Căliman“, clasa RTMS „Prometeu“, proiect A 464.02 şi proiect A 764 (pavilion: România, IMO: 7606782, indicativ: YQMS, armator: I.P.O. Tulcea, port de înregistrare: Tulcea, 2.119 tdw., 3.971 trb., 1.864 trn., lungime: 101,47 m, lăţime: 15,22 m, înălţime: 9,70 m, pescaj maxim: 5,60 m, echipaj: 91 membri, constructor: 30 iunie 1977, „Wolkswerft VEB“, Stralsund – R.D. Germania; a fost lansat la apă la data de 22 martie 1977). A fost tăiat la Aliaga, în septembrie 1997.
La sfârşitul anului 1972, când flota dispunea de 20 de traulere şi trei nave-frigorifer de transport, producţia medie anuală pe navă fizică a fost de 2.206 de tone, iar pe navă activă – de 2.864 de tone, cu o productivitate medie zi/ navă de 19,4 tone.
În 1982, Flota românească de Pescuit Oceanic număra 32 de traulere şi 11 nave frigorifice colectoare tip „Polar“ (I – XI).
„Putna“, clasa RTMS „Prometeu“, proiect A 464.02 şi proiect A 764 (pavilion: România, IMO: 7608679, 2.117 tdw., 3.163 trb., 1.421 trn., lungime: 101,90 m, lăţime: 15,20 m, înălţime: 9,70 m, pescaj maxim: 5,70 m, echipaj: 85 membri, constructor: 23 iunie 1976, „Volkswerft VEB“, Stralsund - R.D. Germană; lansat la apă la data de 4 decembrie 1975). A fost tăiat în anul 1993.
„Putna“, clasa RTMS „Prometeu“, proiect A 464.02 şi proiect A 764 (pavilion: România, IMO: 7608679, 2.117 tdw., 3.163 trb., 1.421 trn., lungime: 101,90 m, lăţime: 15,20 m, înălţime: 9,70 m, pescaj maxim: 5,70 m, echipaj: 85 membri, constructor: 23 iunie 1976, „Volkswerft VEB“, Stralsund – R.D. Germană; lansat la apă la data de 4 decembrie 1975). A fost tăiat în anul 1993.

În anul 1989, flota de pescuit expediţionar a României însuma 48 de nave operaţionale, cu un tonaj general de 221.000 trb., care o situa pe locul al III-lea[2] în grupa flotelor expediţionare ale Europei de Est (alături de Polonia, 252.000 trb.).

„Ciucaş“, clasa RTMS „Prometeu“, proiect A 464.02 şi proiect A 764 (pavilion: România, IMO: 7706809, indicativ: YQMU, armator: I.P.O. Tulcea, port de înregistrare: Tulcea, 2.117 tdw., 3.163 trb., 1.421 trn., lungime: 101,90 m, lăţime: 15,20 m, înălţime: 9,70 m, pescaj maxim: 5,70 m, echipaj: 91 membri, constructor: 9 septembrie 1977, „Wolkswerft VEB“, Stralsund - R.D. Germană; a fost lansat la apă la data de 27 mai 1977). În 1997/ 1998 a fost arestat în Anglia. După anul 1990 a mai purtat numele „Unistar“ (1997), „Sakalas“ (1997) şi „Sakalas I“ (1999; armator: „Pennyluck Shipping“ - Cipru).
„Ciucaş“, clasa RTMS „Prometeu“, proiect A 464.02 şi proiect A 764 (pavilion: România, IMO: 7706809, indicativ: YQMU, armator: I.P.O. Tulcea, port de înregistrare: Tulcea, 2.117 tdw., 3.163 trb., 1.421 trn., lungime: 101,90 m, lăţime: 15,20 m, înălţime: 9,70 m, pescaj maxim: 5,70 m, echipaj: 91 membri, constructor: 9 septembrie 1977, „Wolkswerft VEB“, Stralsund – R.D. Germană; a fost lansat la apă la data de 27 mai 1977). În 1997/ 1998 a fost arestat în Anglia. După anul 1990 a mai purtat numele „Unistar“ (1997), „Sakalas“ (1997) şi „Sakalas I“ (1999; armator: „Pennyluck Shipping“ – Cipru).
La finele aceluiaşi an de referinţă, Flota de Pescuit Oceanic însuma 62 de nave, dintre care: 48 traulere congelatoare, 12 nave frigorifice de transport şi două tancuri petroliere, deservite de peste 5.100 de salariaţi (personal navigant şi de deservire), România situându-se pe locul 7 în rândul ţărilor posesoare de nave-trauler de peste 2.500 trb. şi pe locul 5 între ţările deţinătoare de nave frigorifice de transport.
„Crişul Alb“, clasa RTMS „Prometeu“, proiect A 464.02 şi proiect A 764 (pavilion: România, IMO: 7932733, indicativ: YQJA, armator: I.P.O. Tulcea, port de înregistrare: Tulcea, 2.119 tdw., 3.163 trb., 1.421 trn., lungime: 101,50 m, lăţime: 15,20 m, pescaj: 5,20 m, echipaj: 91 membri, constructor: 25 octombrie 1979, „Volkswerft VEB“, Stralsund - R.D. Germană). În 1997/ 1998 a fost arestat în Anglia. A fost tăiat la Maliano, în ianuarie 1999.
„Crişul Alb“, clasa RTMS „Prometeu“, proiect A 464.02 şi proiect A 764 (pavilion: România, IMO: 7932733, indicativ: YQJA, armator: I.P.O. Tulcea, port de înregistrare: Tulcea, 2.119 tdw., 3.163 trb., 1.421 trn., lungime: 101,50 m, lăţime: 15,20 m, pescaj: 5,20 m, echipaj: 91 membri, constructor: 25 octombrie 1979, „Volkswerft VEB“, Stralsund – R.D. Germană). În 1997/ 1998 a fost arestat în Anglia. A fost tăiat la Maliano, în ianuarie 1999.
Din anul 1990, activitatea de pes­cuit oceanic şi transport specia­lizat s-a redus de la an la an, ajungând în anul 1997 la 16 nave cu 843 de salariaţi.
Din documentele de după 1990 ale companiei rezultă că echipele manageriale (destul de multe) au interpretat diferit măsurile de reorganizare şi că se învinuiau reciproc de faptul că au fost contractate în mod ilegal împrumuturi externe, că s-au ipotecat nave fără acordul Consiliului de Administraţie, că s-au utilizat credite în defavoarea companiei, că navele scoase la licitaţie au fost adjudecate în favoarea cumpărătorului şi alte aspecte.
Cert este că această stare conflictuală dintre diferitele grupuri de interese a contribuit substanţial la decăderea din punct de vedere economic a companiei şi la falimentarea ei.
„Dîmboviţa“, clasa RTMS „Prometeu“, proiect A 464.02 şi proiect A 764 (pavilion: România, IMO: 7824041, indicativ: YQIH, armator: I.P.O. Tulcea, port de înregistrare: Tulcea, 2.117 tdw., 3.163 trb., 1.421 trn., lungime: 101,46 m, lăţime: 15,23 m, înălţime: 9,70 m, pescaj maxim: 5,70 m, echipaj: 91 membri, constructor: 17 mai 1979, „Volkswerft VEB“, Stralsund - R.D. Germană; a fost lansat la apă în ianuarie 1979). În anul 1991 a fost arestat la Walvis Bay (Namibia). După anul 1990 a mai purtat numele „Freedom II“, „Captain B 1“ (1997), „Lara“ (2003) şi „Hussain“ (2008). A fost tăiat la Alang, în septembrie 2008.
„Dîmboviţa“, clasa RTMS „Prometeu“, proiect A 464.02 şi proiect A 764 (pavilion: România, IMO: 7824041, indicativ: YQIH, armator: I.P.O. Tulcea, port de înregistrare: Tulcea, 2.117 tdw., 3.163 trb., 1.421 trn., lungime: 101,46 m, lăţime: 15,23 m, înălţime: 9,70 m, pescaj maxim: 5,70 m, echipaj: 91 membri, constructor: 17 mai 1979, „Volkswerft VEB“, Stralsund – R.D. Germană; a fost lansat la apă în ianuarie 1979). În anul 1991 a fost arestat la Walvis Bay (Namibia). După anul 1990 a mai purtat numele „Freedom II“, „Captain B 1“ (1997), „Lara“ (2003) şi „Hussain“ (2008). A fost tăiat la Alang, în septembrie 2008.
În urma unei anchete a fost descoperită o întreagă contrabandă cu nave din patrimoniul companiei.
Ca şi în cazul „Petromin“, dosarul „C.R.P.O.“ ascunde, dincolo de evidentele abateri de la lege, comise de managerul societăţii şi de cumpărătorii „strategici“, acte de corupţie necercetate până la capăt.
„Coştila“, clasa RTMS „Prometeu“, proiect A 464.02 şi proiect A 764 (pavilion: România, IMO: 7712286, indicativ: YQMV, armator: I.P.O. Tulcea, port de înregistrare: Tulce, 2.119 tdw., 3.971 trb., 1.864 trn., lungime: 101,46 m, lăţime: 15,22 m, înălţime: 9,70 m, pescaj maxim: 5,60 m, echipaj: 91 membri, constructor: 10 octombrie 1977, „Wolkswerft VEB“, Stralsund - R.D. Germană).
„Coştila“, clasa RTMS „Prometeu“, proiect A 464.02 şi proiect A 764 (pavilion: România, IMO: 7712286, indicativ: YQMV, armator: I.P.O. Tulcea, port de înregistrare: Tulce, 2.119 tdw., 3.971 trb., 1.864 trn., lungime: 101,46 m, lăţime: 15,22 m, înălţime: 9,70 m, pescaj maxim: 5,60 m, echipaj: 91 membri, constructor: 10 octombrie 1977, „Wolkswerft VEB“, Stralsund – R.D. Germană).
Concluziile anchetei au condus spre vârfurile F.P.S. şi chiar mai departe.
„Compania a fost vândută de F.P.S., care deţinea 51% din acţiuni, către doi cetăţeni greci (Ioannis Dimakos şi Theodoros Lades), pentru suma de un milion de dolari, către sfârşitul anului 1997. Cu toate acestea, grecii au reuşit să valorifice patrimoniul C.R.P.O., în urma unui acord semnat de ei cu conducerea F.P.S., încă de la jumătatea anului 1997.
„Cerna“, clasa RTMS „Prometeu“, proiect A 464.02 şi proiect A 764 (pavilion: România, IMO: 7608590, indicativ: YQMN, armator: I.P.O. Tulcea, port de înregistrare: Tulcea, 2.063 tdw., 3.163 trb., 1.421 trn., lungime: 101,86 m, lăţime: 15,22 m, înălţime: 9,70 m, pescaj maxim: 5,60 m, echipaj: 91 membri, constructor: 17 decembrie 1976, „Volkswerft VEB“, Stralsund - R.D. Germană; a fost lansat la apă la data de 17 septembrie 1975). A fost tăiat la Aliaga, în decembrie 1997.
„Cerna“, clasa RTMS „Prometeu“, proiect A 464.02 şi proiect A 764 (pavilion: România, IMO: 7608590, indicativ: YQMN, armator: I.P.O. Tulcea, port de înregistrare: Tulcea, 2.063 tdw., 3.163 trb., 1.421 trn., lungime: 101,86 m, lăţime: 15,22 m, înălţime: 9,70 m, pescaj maxim: 5,60 m, echipaj: 91 membri, constructor: 17 decembrie 1976, „Volkswerft VEB“, Stralsund – R.D. Germană; a fost lansat la apă la data de 17 septembrie 1975). A fost tăiat la Aliaga, în decembrie 1997.
La acea dată, fusese demarată procedura de declarare a falimentului societăţii, pentru că aceasta nu putea onora o datorie de 8 milioane de dolari către o bancă austriacă.
Ancheta Poliţiei a evidenţiat un lung şir de falsuri în acte şi vânzarea pe nimic a Flotei româneşti de Pescuit Oceanic.
„Bahlui“, clasa RTMS „Prometeu“, proiect A 464.02 şi proiect A 764 (pavilion: România, IMO: 7813743, armator: I.P.O. Tulcea, port de înregistrare: Tulcea, 2.116 tdw., 3.163 trb., 1.421 trn., lungime: 101,48 m, lăţime: 15,22 m, înălţime: 9,70 m, pescaj maxim: 5,80 m, echipaj: 91 membri, ., constructor: 30 octombrie 1978, „Volkswerft VEB“, Stralsund - R.D.Germană; a fost lansat la apă la data de 14 iulie 1978). În perioada 1983-1984 a efectuat o misiune de cercetare-prospectare în apele Somaliei. A fost tăiat la Aliaga, în aprilie 2003.
„Bahlui“, clasa RTMS „Prometeu“, proiect A 464.02 şi proiect A 764 (pavilion: România, IMO: 7813743, armator: I.P.O. Tulcea, port de înregistrare: Tulcea, 2.116 tdw., 3.163 trb., 1.421 trn., lungime: 101,48 m, lăţime: 15,22 m, înălţime: 9,70 m, pescaj maxim: 5,80 m, echipaj: 91 membri, ., constructor: 30 octombrie 1978, „Volkswerft VEB“, Stralsund – R.D.Germană; a fost lansat la apă la data de 14 iulie 1978). În perioada 1983-1984 a efectuat o misiune de cercetare-prospectare în apele Somaliei. A fost tăiat la Aliaga, în aprilie 2003.
Rechizitoriul întocmit în anul 1998, prin care erau acuzaţi Ion Crişan – fost manager al C.R.P.O. (în perioada 12 aprilie 1996 şi până la sfârşitul anului 1997), Theodoros Lades şi Ioannis Dimakos – cumpărătorii companiei, a adus în atenţie responsabilitatea şi «contribuţia» şefului de atunci al F.P.S. (Sorin Dimitriu), dar nu a fost incriminată nicio faptă a acestuia. Singurul «peşte din banc» căzut în «plasă» a fost un simplu expert F.P.S.
După anul 1990 a început declinul flotei românești fie că aceasta era comercială, de pescuit oceanic sau fluvială.
După anul 1990 a început declinul flotei românești fie că aceasta era comercială, de pescuit oceanic sau fluvială.
De asemenea, din ecuaţie mai făcea parte Ministerul Industriei, care a emis avize pentru scoaterea din ţară a două nave (sub pretextul unor necesare reparaţii, care ar fi trebuit efectuate într-un port din Grecia).
Potrivit aceloraşi cercetări, Tribunalul Tulcea l-a numit administrator al C.R.P.O. pe Ioannis Dimakos, în decembrie 1997, fără să verifice dacă acesta a achitat contravaloarea acţiunilor cumpărate de la F.P.S. (termenul limită era la 12 ianuarie 1998).

Totodată, acelaşi tribunal a inclus pe lista creditorilor C.R.P.O. firma «Harmony Shiping International» s.r.l. din Constanţa, ai cărei patroni erau Dimakos şi Lades, fără să existe documente care să ateste această calitate“[3].

Activitatea Flotei de Pescuit Oceanic a încetat definitiv în martie 1997 (vezi aici).
unde_este_flota1Sursă: Constantin Cumpănă, Corina Apostoleanu, 2011, „Amintiri despre o flotă pierdută”, vol. I – „Navele românești ale Dunării și Mării”, vol. II – „Voiaje neterminate”, Constanța, Editura: „Telegraf Advertising”.
Precizare: unele dintre informațiile din acest articol sunt valabile până la data de 31 decembrie 2010.

[1] Începând din anul 1982, acest tip de traulere au fost construite sub licenţă în Şantierul Naval Brăila.

[2] Pe locul I se afla flota C.S.I. (Comunitatea Statelor Independente, ex-U.R.S.S.) – 6.876.000 trb., şi flota ţărilor baltice – 1.157.000 trb.

[3] „Financiarul“, luni, 2 iunie 2008.

 

Comentează pe Facebook

Articolul precedent„Piatra Olt“ – primul portcontainer românesc
Articolul următorMoartea scafandrilor Cătălin Ispas și Cristian Zarafu la epava navei „Medy“
CUMPĂNĂ C. CONSTANTIN - jurnalist • licenţiat al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice „David Ogilvy”; •1995-coautor la realizarea filmului pentru TV „Am muncit ca să te cresc“ - premiul pentru „Cel mai bun film de anchetă pe anul 1995“; •1995-coautor la realizarea filmului pentru TV „Şi Dumnezeu se odihnește“, despre catastrofa navală din 4/5 ianuarie 1995, filmt selectat pentru concursul A.P.T.R.-1996; •1996-realizator al filmului pentru TV „Oameni pe care numai Iisus îi poate săruta“, despre viaţa oamenilor bolnavi de lepră din Dispensarul din Tichileşti-Tulcea; selectat pentru concursul A.P.T.R.-1996; selectat pentru Festivalul MEDIAFEST-Costineşti-1996, nominalizat pentru Gala Laureaţilor; •1990-2008-autor a numeroase ştiri, anchete, investigaţii, reportaje, interviuri, precum şi realizator de emisiuni pentru televiziune; •2006-autorul cărţii „Tragedia navei «Independența»“; •2007-coautorul cărţii „Catastrofa navei «Unirea»“; •2008-coautorul cărţii „Naufragiul navelor «Paris» şi «You Xiu»“; •2009-autorul cărţii „Terente“ (vol. I şi II); •2011-coautorul cărţii „Amintiri despre o flotă pierdută“ (vol. I şi II); •2011-membru de onoare al Ligii Militarilor Profesioniști; •2011-membru al Ligii Navale Române; • 2017 - "Elena de la Dunăre și Mare" - Film documentar (Elena Roizen), Redactor.