Terente – biografie reconstituită

0
145

Numele: Ştefan;

Prenumele: Vasile (Vasali?);

Porecle: Terente, Tiroşca[1], Taruşca;

Data naşterii: 1895[2] (după alte surse marţi, 14 mai 1895, 1896 sau 27 decembrie 1902);

  • a mai avut trei[3] fraţi, dintre care, cel mai mare, Simion, a murit împuşcat în Primul Război Mondial; ceilalţi doi au murit tot de glonţ, potrivit mărturisirilor tatălui lui Terente; • de asemenea, a mai avut cel puţin două surori: Daria (căsătorită cu Amelian Jevsei) şi Domnica;
  • Domnica s-a căsătorit (decembrie 1926) cu Clim Alexe, cu care a avut trei fete: Pistimia (născută în 1922), Ahimea[4] (născută în 1928) şi Culina (decedată) şi doi băieţi: Clim Maxim (decedat), Clim Ştefan (decedat);
  • Pistimia[5] (căsătorită cu Ivanov Nicolae, domiciliată în comuna Carcaliu) are doi copii: Ana (58 de ani) şi Gheorghe (54 de ani);
  • Ahimea s-a căsătorit cu Grigorie Vasile şi a avut cu acesta doi copii: Grigorie Grigore (decedat la 40 de zile de la naştere) şi Grigorie Feodosia[6] (născută la 8 iunie 1948; căsătorită cu Fanase Cosma; domiciliată în comuna Carcaliu);

Locul naşterii: comuna Carcaliu – judeţul Tulcea (după alte surse: Baldovineşti – Tulcea);

Părinţii:

  • Mama: Maria (Varvara), născută în anul 1878;avea 17 ani când l-a născut pe Terente;
  • Tatăl: Ştefan (cârciumar în Carcaliu), născut în anul 1877;

Caracteristici fizice: înălţimea, greutatea şi constituţia – obişnuite;

Semne particulare: pe piept, pe partea dreaptă, avea două tatuaje, reprezentând pe Maica Domnului cu Iisus Hristos în braţe, iar pe partea stângă o cruce; aceste tatuaje, a mărturisit  banditul celor două fete răpite de el, Sylvia Cernescu şi Netty Herşcovici, i s-au făcut când era în închisoarea din Tulcea;

Studii: 7 clase;

Limbi străine cunoscute: româna şi rusa (dialectul lipovenesc);

Meserii cunoscute: pescărie, navigaţie, lăcătuşerie, strungărie;

Situaţia militară: soldat;

  • în 1916, a efectuat serviciul militar la Regimentul 38 Infanterie Brăila şi, după unele afirmaţii, ar fi participat la luptele din Primul Război Mondial;
  • în 1916, a evadat după ce a fost bătut de sublocotenentul Lazăr Apostol, comandant de pluton în Compania a 3-a din Regimentul 38 Infanterie Brăila; după evadare, Terente a fugit în Rusia;

Situaţia civilă: văduv;

  • s-a căsătorit la vârsta de 20 ani, în anul 1915, cu Ustinia Calistrat, fiica unui consilier comunal din Carcaliu; soţia i-a murit de ciumă, inclusiv cei 4 copii pe care i-au avut împreună;

Complici:

– Pavluşca Sofronie[7], – Deiu Petrov[8] (văr), – Simion (Fodor) Lavrinte (văr după soţie; 22 de ani în 1925; stagiu militar nesatisfăcut).


[1] Tiroşca sau Tearioşca, cum pronunţă lipovenii;

[2] Nu există certificatul de naştere al lui Terente sau orice alt document care să certifice data sa de naştere la Direcţiile Judeţene Brăila şi Tulcea ale Arhivelor Statului;

[3] Potrivit cotidianului „Dimineaţa“, Anul XX, No. 6361, Luni, 28 Iulie 1924, pag. 9 „(…) Terente a mai avut patru fraţi, toţi cu apucături rele; unii au comis crime, alţii se ocupau cu contrabanda. Toţi au avut un sfârşit tragic: doi au fost împuşcaţi de santinelele grănicereşti, în momentul când au fost surprinşi cu contrabanda şi n’au voit să se supună somaţiunilor; al treilea a murit într’o bătae sângeroasă cu cuţitele, pentru o fată, şi al patrulea şi-a sfârşit zilele în puşcărie. (…)“;

[4] Foarte amabilă şi dezinvoltă, vorbeşte dificil în limba română şi are probleme cu auzul;

[5] A refuzat să vorbească despre subiectul Terente;

[6] Foarte primitori şi amabili, Feodosia şi soţul ei mi-au povestit şi mi-au confirmat multe despre faptele lui Terente;

[7] A fost primul complice al lui Terente, cu care acesta a dat prima spargere; ulterior, şi-a format o bandă cu Deiu Petrov şi Simion Lavrinte; apare şi cu numele Pavluşca Lavrinte (!?!);

[8] Conform relatării Sylviei Cernescu, făcută  după eliberarea ei din mâinile lui Terente, numele real al lui Deiu sau Deică, era Afdei Ştefan Petrov şi era văr cu Terente, ca şi Simion Lavrinte („Curierul“, Anul VI, nr. 1657, Joi, 24 Iulie 1924, pag. 1);

 

Comentează pe Facebook

Articolul precedentPoetul Vasile Alecsandri relatează despre un naufragiu din anul 1851
Articolul următorZvonuri şi legende despre Terente
CUMPĂNĂ C. CONSTANTIN - jurnalist • licenţiat al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice „David Ogilvy”; •1995-coautor la realizarea filmului pentru TV „Am muncit ca să te cresc“ - premiul pentru „Cel mai bun film de anchetă pe anul 1995“; •1995-coautor la realizarea filmului pentru TV „Şi Dumnezeu se odihnește“, despre catastrofa navală din 4/5 ianuarie 1995, filmt selectat pentru concursul A.P.T.R.-1996; •1996-realizator al filmului pentru TV „Oameni pe care numai Iisus îi poate săruta“, despre viaţa oamenilor bolnavi de lepră din Dispensarul din Tichileşti-Tulcea; selectat pentru concursul A.P.T.R.-1996; selectat pentru Festivalul MEDIAFEST-Costineşti-1996, nominalizat pentru Gala Laureaţilor; •1990-2008-autor a numeroase ştiri, anchete, investigaţii, reportaje, interviuri, precum şi realizator de emisiuni pentru televiziune; •2006-autorul cărţii „Tragedia navei «Independența»“; •2007-coautorul cărţii „Catastrofa navei «Unirea»“; •2008-coautorul cărţii „Naufragiul navelor «Paris» şi «You Xiu»“; •2009-autorul cărţii „Terente“ (vol. I şi II); •2011-coautorul cărţii „Amintiri despre o flotă pierdută“ (vol. I şi II); •2011-membru de onoare al Ligii Militarilor Profesioniști; •2011-membru al Ligii Navale Române; • 2017 - "Elena de la Dunăre și Mare" - Film documentar (Elena Roizen), Redactor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here