„Steluţa“ și „Luceafărul“ – vaporașele copilăriei și adolescenței noastre

0
1131
1964, 21 august – a fost construită nava[1] de pasageri şi agrement „Luceafărul“ (pavilion: România, corp şi punte de oţel, 39 trb., lungime: 23,40 m, lăţime: 4,64 m, înălţime: 1,60 m, pescaj: 1,00 m, echipaj: 5 membri, pasageri: 70 persoane, propulsie: 1 motor tip 3D6 „Diesel“-U.R.S.S., 6 cilindri, puterea maşinii: 150 c.p., turaţie: 1.500 rotaţii/ minut, viteza: 10 Nd., combustibil: motorină, zona de navigaţie: Lacul Siutghiol – Constanţa, constructor: 21 august 1964, Şantierul Naval Olteniţa; data începerii construcţiei: 3 mai 1964; a fost lansată la apă la data de 11 iulie 1964).
În acelaşi an a fost lansată la apă şi nava de pasageri şi agrement „Steluţa“(comanda 3368), navă identică cu „Luceafărul“ (ambele nave au fost comandate de Întreprinderea de Hoteluri şi Restaurante „Mamaia“ Constanţa).
Din cauza condițiilor hidrometeorologice deosebite, LUCEAFĂRUL s-a scufundat în apele Lacului Siutghiol (sursa - adevarul.ro).
Din cauza condițiilor hidrometeorologice nefavorabile, LUCEAFĂRUL s-a scufundat în apele Lacului Siutghiol (sursa: adevarul.ro).
La data de 22 februarie 2010, nava de agrement „Luceafărul“ (pavilion: România) s-a scufundat[2] în Lacul Siutghiol.
Proprietarul navei de pasageri a descoperit dezastrul la primele ore ale zilei, cu ocazia vizitei zilnice pe care o efectua cu scopul de a verifica starea navei.
El a susţinut că nu cunoaşte cauzele naufragiului şi a dat vina pe condiţiile meteorologice extreme, respectiv gheaţa care a afectat chila şi a provocat o spărtură suficient de mare ca apa să inunde nava şi să o scufunde mai mult de jumătate în apele lacului constănţean. Ulterior, nava a fost dezeşuată.
Nava de agrement MAMAIA... la Eforie!
Nava de agrement MAMAIA… la Eforie!
Nava de agrement BORSEC în portul Tomis/ Constanța (foto din colecția Pascale Roibu).
Nava de agrement BORSEC în portul Tomis/ Constanța (foto din colecția Pascale Roibu).
Nava de agrement STELUȚA (carte poștală).
Nava de agrement STELUȚA (carte poștală).
1964, 7 septembrie – a fost construită nava de pasageri şi agrement „Steluţa“ (pavilion: România, corp şi punte de oţel, 39 trb., lungime: 23,40 m, lăţime: 4,64, înălţime: 1,60 m, pescaj: 1,00 m, echipaj: 5 membri, pasageri: 70 persoane, propulsie: 1 motor tip 3D6 „Diesel“-U.R.S.S., 6 cilindri, puterea maşinii: 150 c.p., turaţie: 1.500 rotaţii/ minut, viteza: 10 Nd., combustibil: motorină, zona de navigaţie: Lacul Siutghiol – Constanţa, constructor: 7 septembrie 1964, Şantierul Naval Olteniţa; a fost lansată la apă la data de 16 iulie 1964).
Turisti pe terasa braseriei NEPTUN (Mamaia). În plan secund, STELUȚA gata de plecare.... (fotografie realizată, probabil, către sfârșitul anilor '60).
Turiști pe terasa braseriei NEPTUN (Mamaia). În plan secund, pasagerul de agrement STELUȚA… gata de plecare (fotografie realizată, probabil, către sfârșitul anilor ’60).
În acelaşi an a fost lansată la apă şi nava de pasageri şi agrement „Luceafărul“ (comanda 3369), navă identică cu „Steluţa“ (ambele nave au fost comandate de Întreprinderea de Hoteluri şi Restaurante „Mamaia“ Constanţa, fiind utilizate pentru plimbări de agrement pe Lacul Siutghiol).
Hidrobuzul COSTINEȘTI în timpul reparațiilor din Șantierul Naval Constanța (foto din anii '60).
Hidrobuzul COSTINEȘTI în timpul reparațiilor din Șantierul Naval Constanța (foto din anii ’60).

Hidrobuzul TOMIS (timbru).

Plic poștal și timbru cu hidrobuzul TOMIS.
Plic poștal și timbru cu hidrobuzul TOMIS.
Nava de agrement DACIA pe Lacul Siutghiol / Mamaia (fotografie realizată, probabil, la sfârșitul anilor '80).
Nava de agrement DACIA (în medalion) pe Lacul Siutghiol/ Mamaia, în dreptul pontonului de la braseria NEPTUN (fotografie realizată, probabil, la sfârșitul anilor ’80).
Sursă: Constantin Cumpănă, Corina Apostoleanu, 2011, „Amintiri despre o flotă pierdută”, vol. I – „Navele românești ale Dunării și Mării”, vol. II – „Voiaje neterminate”, Constanța, Editura: „Telegraf Advertising”.
Precizare: unele dintre informațiile din acest articol sunt valabile până la 31 decembrie 2010, data finalizării cărții.

[1] Acest tip de navă se mai numea „hidrobuz“.
[2] adevarul.ro, 22 februarie 2010 (vezi aici).
 

Comentează pe Facebook

Articolul precedentVă mai aduceți aminte de nava DIERNA?
Articolul următor„Piatra Olt“ – primul portcontainer românesc
CUMPĂNĂ C. CONSTANTIN - jurnalist • licenţiat al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice „David Ogilvy”; •1995-coautor la realizarea filmului pentru TV „Am muncit ca să te cresc“ - premiul pentru „Cel mai bun film de anchetă pe anul 1995“; •1995-coautor la realizarea filmului pentru TV „Şi Dumnezeu se odihnește“, despre catastrofa navală din 4/5 ianuarie 1995, filmt selectat pentru concursul A.P.T.R.-1996; •1996-realizator al filmului pentru TV „Oameni pe care numai Iisus îi poate săruta“, despre viaţa oamenilor bolnavi de lepră din Dispensarul din Tichileşti-Tulcea; selectat pentru concursul A.P.T.R.-1996; selectat pentru Festivalul MEDIAFEST-Costineşti-1996, nominalizat pentru Gala Laureaţilor; •1990-2008-autor a numeroase ştiri, anchete, investigaţii, reportaje, interviuri, precum şi realizator de emisiuni pentru televiziune; •2006-autorul cărţii „Tragedia navei «Independența»“; •2007-coautorul cărţii „Catastrofa navei «Unirea»“; •2008-coautorul cărţii „Naufragiul navelor «Paris» şi «You Xiu»“; •2009-autorul cărţii „Terente“ (vol. I şi II); •2011-coautorul cărţii „Amintiri despre o flotă pierdută“ (vol. I şi II); •2011-membru de onoare al Ligii Militarilor Profesioniști; •2011-membru al Ligii Navale Române; • 2017 - "Elena de la Dunăre și Mare" - Film documentar (Elena Roizen), Redactor.