Sfârșitul cargoului „Slatina“

0
593
„Slatina“, o navă răpusă de incompetență, iresponsabilitate și inconștiență.
În luna martie a anului 1974 au fost finalizate lucrările la cargoul „Slatina“ (pavilion: România, IMO: 7319993, indicativ: YQCL, port de înregistrare: Constanţa, 4.560 tdw., 3.531 trb., 1.748 trn., lungime: 106,20 m, lăţime: 14,80 m, înălţime: 8,49 m, pescaj: 7,06 m, echipaj: 30 membri, nr. punţi: 2, propulsie: motor tip 6-RD-44, licenţă: „Sulzer“, constructor: „Yugoturbina“ Karlovac, 1972, principiu de funcţionare: diesel, reversibil, 2 timpi, simplu efect, 6 cilindri, 440 x 760, 1ELC, puterea maşinii: 3.000 c.p., 2.210 Kw., turaţie: 215 rotaţii/ minut, viteza: 14 Nd., caldarine: 1CAUX-ACV-AZL, 17/ 7, 1CAUX-ACV-GEV, 50/ 7, motor auxiliar: 1/ 2 x 100/ 160 Kw./ 3/ 520 MTBH 30, generatoare: 2 x 160, 1 x 100 Kw., 400V, 50 Hz., CA, combustibil: motorină, bunker: 322 to., autonomie: 8.000 Mm, echipamente de navigaţie şi radiocomunicaţie: girocompas, loch electric, radar, radiogoniometru, radiotelefon, sondă ultrason, staţie radio, capacitate mărfuri vrac: 6.420 mc, capacitate mărfuri generale: 5.898 mc, cherestea pe punte: 585 to., nr. magazii: 3, nr. guri magazii: 3, instalaţii de încărcare/ descărcare: 6 vinciuri, 6 bigi x 5 to., constructor: martie 1974, Şantierul Naval Galaţi).
75La data de 14 august 1990, cargoul „Slatina“ (pavilion: România, IMO: 7319993) s-a scufundat în Dana 35, situată în apropierea şenalului navigabil din portul „Bazinul Nou“ – Galaţi, la o adâncime de 17 metri, cauza fiind neverificarea parâmelor de legătură cu malul şi înclinarea navei.
Corpul navei nu prezintă spărturi, însă lipsa capacelor de la gurile magaziilor de pe puntea superioară a condus la pătrunderea aluviunilor.
Eşuarea cargoului „Slatina“ („Viaţa liberă“, Galaţi, nr. 199, 16. august 1990, pag. 3).
Eşuarea cargoului „Slatina“ („Viaţa liberă“, Galaţi, nr. 199, 16 august 1990, pag. 3).
Nava s-a scufundat chiar în marginea şenalului navigabil, iar o intervenţie este riscantă pentru că, dacă ar aluneca din poziţia ei, ar putea bloca şenalul şi ar genera serioase restricţii de circulaţie.
Pe lângă blocarea celor două dane din portul „Bazinul Nou“, sunt mult îngreunate manevrele de introducere sau scoatere a navelor din docul uscat al Şantierului „Damen“din Galaţi.
În plus, sunt cheltuieli considerabile pentru a menţinerea navei pe poziţie şi pentru lucrări de dragaj în aval, acolo unde prezenţa epavei duce la acumularea aluviunilor.
downloadRanfluarea navei ar costa circa 8,5 milioane euro.
În prezent, epava ar putea bloca navigaţia pe Dunăre, pentru că se află într-o poziţie instabilă, fiind legată de mal cu mai multe cabluri ruginite şi parâme putrezite, căci, dacă acestea ar ceda, nava s-ar răsturna, blocând şenalul navigabil al Dunării maritime.

Un asemenea accident ar însemna un dezastru, nu numai pentru că ar periclita aprovizionarea cu cocs şi minereu a Combinatului siderurgic „ArcelorMittal“[1], care se face pe Dunărea maritimă, ci ar însemna şi blocarea ieşirii din Docul Uscat şi stoparea construcţiei de nave maritime la Şantierul Naval „Damen“ din Galaţi şi la Şantierul Naval „Aker“ din Brăila.

Incep-lucrările-de-ranfluare-a-epavei-„Slatina”-Galatipenet.ro_Administraţia Porturilor Dunării Maritime (A.P.D.M.) Galaţi a solicitat fonduri, în primul rând pentru fixarea epavei „Slatina“ cu cabluri şi parâme noi şi, în al doilea rând, pentru scoaterea la suprafaţă a epavei.
Nava a fost radiată din evidenţe în mai 1994.
Sursă: Constantin Cumpănă, Corina Apostoleanu, 2011, „Amintiri despre o flotă pierdută”vol. I – „Navele românești ale Dunării și Mării”vol. II – „Voiaje neterminate”, Constanța, Editura: „Telegraf Advertising”.
Alte informații despre nava/ epava SLATINA
https://ziaruldeinvestigatii.ro/blog/posts/epava-slatina-tun-de-9-milioane-de-euro
https://www.viata-libera.ro/economie/31912-epava-navei-%E2%80%9Eslatina%E2%80%9D-a-esuat-in-instanta
646x404http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/epava-navei-slatina-scufundata-1990-vanduta-fisc-fier-vechi-1_51ff3209c7b855ff56a6bdf9/index.html
http://www.superquatrogrup.ro/multimedia/dislocarea-epavei-cargoului-m-v-slatina

[1] ArcelorMittal“ este o companie multinaţională (creată în mai 2006 prin fuziunea dintre Mittal Steelși Arcelor), cu sediul în Luxemburg, și cel mai mare producător de oţel din lume; avându-l ca președinte și CEO pe Lakshmi Mittal, compania are 310.000 de angajaţi în 60 de ţări; în anul 2007 (cifra de afaceri: 105,2 miliarde USD), producţia companiei a fost 116 milioane tone de oţel, reprezentând 10% din producţia mondială; în mai 2008, compania a plătit 604 milioane dolari australieni pentru o participaţie de 15% din compania australiană Macarthur Coal“; în România, „ArcelorMittal“ deţine combinatele de la Galaţi și Hunedoara (fostele mari combinate siderurgice – Sidex“ Galaţi și Siderurgica“ Hunedoara), producătorii de ţevi din Roman și Iași (Petrotub“ Roman și Tepro“ Iași), operatorul portuar Romportmet“ Galaţi, precum și filiala locală a companiei de construcţii ArcelorMittal Construction.

 

Comentează pe Facebook

Articolul precedentCargoul „Felix“ – capturat de rebeli beți și drogați. Calvarul marinarilor români
Articolul următor„Prahova“ – petrolierul dispărut
CUMPĂNĂ C. CONSTANTIN - jurnalist • licenţiat al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice „David Ogilvy”; •1995-coautor la realizarea filmului pentru TV „Am muncit ca să te cresc“ - premiul pentru „Cel mai bun film de anchetă pe anul 1995“; •1995-coautor la realizarea filmului pentru TV „Şi Dumnezeu se odihnește“, despre catastrofa navală din 4/5 ianuarie 1995, filmt selectat pentru concursul A.P.T.R.-1996; •1996-realizator al filmului pentru TV „Oameni pe care numai Iisus îi poate săruta“, despre viaţa oamenilor bolnavi de lepră din Dispensarul din Tichileşti-Tulcea; selectat pentru concursul A.P.T.R.-1996; selectat pentru Festivalul MEDIAFEST-Costineşti-1996, nominalizat pentru Gala Laureaţilor; •1990-2008-autor a numeroase ştiri, anchete, investigaţii, reportaje, interviuri, precum şi realizator de emisiuni pentru televiziune; •2006-autorul cărţii „Tragedia navei «Independența»“; •2007-coautorul cărţii „Catastrofa navei «Unirea»“; •2008-coautorul cărţii „Naufragiul navelor «Paris» şi «You Xiu»“; •2009-autorul cărţii „Terente“ (vol. I şi II); •2011-coautorul cărţii „Amintiri despre o flotă pierdută“ (vol. I şi II); •2011-membru de onoare al Ligii Militarilor Profesioniști; •2011-membru al Ligii Navale Române; • 2017 - "Elena de la Dunăre și Mare" - Film documentar (Elena Roizen), Redactor.