Remorcherul românesc „Amarylis“ a fost scufundat de aviația sovietică

0
116

La data de 1 august 1941, remorcherul „Amarylis“, S.P.M. No. 4 (pavilion: România, armator: P.C.A., port de înregistrare: Constanţa, corp din oţel, punte din lemn, 68 trb., 54 trn., lungime: 22,00 m, lăţime: 4,50 m, înălţime: 2,60 m, pescaj: 2,40 m, propulsie: motor „Diesel“- „Sulzer“, 4 cilindri, combustibil: motorină, consum: 35 kg/ h, capacitatea depozitului de combustibil: 2 to., puterea maşinii: 180 c.p., viteza: 6 Nd., constructor: 1906, Atelierele A.P.M. Constanţa, intrat în serviciu în anul 1910) s-a scufundat în bazinul docurilor, pe un fund de 6 metri, în urma unui bombardament al aviaţiei sovietice.

Efectele bombardamentelor sovietice din data de 3 august 1941. Cisterne de combustibil distruse lângă silozurile portului.
Efectele bombardamentelor sovietice din data de 3 august 1941. Cisterne de combustibil distruse lângă silozurile portului.

La bord se mai aflau, în afară de comandantul remorcherului, Nicolae Constantinescu – marinar, Nicolae Ionescu – mecanic, Ioana Ilie – ungător şi un factor poştal, care trebuia să distribuie mandate poştale şi corespondenţă la nava „Regina Maria“ (pavilion: România, IMO: 6109169, 1.900 to., construită în anul 1930).

Conform procesului-verbal nr. 33 din 1 august 1941 (Secret)[1]: „În ziua de 1 august 1941, către orele 13.35, remorcherul a părăsit dana 6, unde era acostat, pentru a se pune la adăpost în bazinul vaselor de servitudine.

În dreptul danei 25 a fost surprins în marş de un bombardament întreprins de avioanele sovietice asupra portului. O schijă dela o bombă, care a căzut în apa din apropierea remorcherului, înspre pupa babord, incendiază depozitul de combustibil al remorcherului şi omoară un factor poştal, pe nume Melinte Nichita, dela Oficiul P.T.T.[2] Constanţa, care profita de deplasarea remorcherului pentru a plăti nişte mandate marinarilor de pe navele M.R.

Garnitură de cisterne distrusă de aviația sovietică în portul Constanța, zona silozurilor, în ziua de 3 august 1941.
Garnitură de cisterne distrusă de aviația sovietică în portul Constanța, zona silozurilor, în ziua de 3 august 1941.

Comandantul remorcherului, văzând că maşina a stopat, a intrat la comandă pentru a pune din nou maşina cu toată viteza înainte. Maşina se repune în mişcare, dar a doua bombă cade în tribordul remorcherului, care omoară pe comandantul Marcovschi Constantin şi răneşte pe timonierul Constantinescu N. Au mai fost răniţi mecanicul Ionescu Nicolae şi focarul Ioana Ilie, cari completau echipajul remorcherului. Bilanţul: 2 morţi şi 7 răniţi

După a doua bombă, maşina a stopat definitiv. Marinarii răniţi s’au salvat aruncându’se în mare şi înotând până la prima barcă venită în ajutor.

Remorcherul, arzând şi scufundându-se din cauza apei care pătrunsese prin găurile de schije făcute sub linia de plutire, este acostat de o barcă a Marinei Regale, care îi dă remorca dela o şalupă şi astfel este tras în fundul bazinului dela docul plutitor, unde, cu toate intervenţiile făcute, vasul se duce la fund, lăsând afară catargul şi o parte din coşul ars. Nu s’au putut salva decât obiecte de inventar de mică valoare. (…)“.

Nava mixtă "Durostor" a fost lovită în plin de o bombă de aviație (foto din timpul serbărilor nautice prilejuite de Ziua Marinei în portul Consanța).
Nava mixtă „Durostor” a fost lovită în plin de o bombă de aviație (foto din timpul serbărilor nautice prilejuite de Ziua Marinei în portul Constanța).

Cinci dintre bombele lansate au făcut explozie pe platforma dintre bazinele de petrol, patru pe sol, iar a cincea a lovit în plin nava „Durostor“,  ex-„Sankt-Petersburg“ (pavilion: România, IMO: 5614608, indicativ: YQS, 2.700 tdw., construită în anul 1911), aflată în dana 36 a portului Constanţa, fiind avariată.

Bomba de aviație a căzut direct pe navă, a străpuns puntea principală în dreptul magaziei din pupa-tribord şi a explodat, producându-i mai multe găuri prin care apa a pătruns şi a inundat întregul compartiment.

Imediat după ce nava a primit lovitura în plin au fost luate primele măsuri de salvare a echipajului şi materialelor de la bord. Au intervenit unităţi de pompieri ale Armatei germane, care au pus în funcţiune patru pompe pentru scoaterea apei din magazia din pupa navei. Concomitent cu scoaterea apei se tamponau găurile cu dopuri de lemn cu ciment. A doua zi, nava „Durostor“ a fost remorcată şi acostată într-o zonă cu un fund mai mic.

Una dintre bombele căzute pe sol a incendiat un vagon-cisternă, încărcat cu motorină pentru Marina Germană, rănind câţiva soldaţi, dar niciunul grav. Focul a fost stins de pompierii oraşului.

O bombă a căzut pe liniile ferate din afara incintei, în depozitul serei D.P.M., cauzând distrugerea liniei şi rănind uşor un soldat grănicer. Linia a fost reparată până în seara aceleiaşi zile.

O altă bombă a căzut în apă, în dreptul silozurilor, producând spargerea geamurilor de la silozuri.

Pentru salvarea navei incendiate a intervenit şi remorcherul „Istria“ (pavilion: România, comandant: Vasile Buiuca, rechiziţionat de Marina Regală), dar era prea târziu, „Amarylis“ având deja pupa sub nivelul apei.

Epava a fost ranfluată în noiembrie 1942 şi dezmembrată în ianuarie 1951.

Remorcherul a fost radiat din Registrul matricol al Căpităniei Portului Constanţa (cf. Ordinului Ministerului Comunicaţiilor nr. 10075 din 2 iunie 1950 şi Ordinului D.M.C. nr. 3572/ 1950).

Torpilorul "Vârtejul, ex- 75T, a fost scufundat în dana 35/ 36 a portului Constanța. A fost clasat ca epavă, după care a fost dezmembrat.
Torpilorul „Vârtejul, ex-75 T, a fost scufundat în dana 35/ 36 a portului Constanța. A fost clasat ca epavă, după care a fost dezmembrat.

Tot în timpul unui atac al aviației sovietice din anul 1941, torpilorul „Vârtejul“, ex-„75 T“ (pavilion: România, IMO: 6104379, 262 to., construit în anul 1914) s-a scufundat în dana 35/ 36 a portului Constanţa.

După terminarea războiului, epava a fost cumpărată de Cezar Vasilescu, căpitan de Marină, care a vândut-o cetăţeanului D. Tjavuris (în 1948 a emigrat în Grecia).

A fost clasat ca epavă (cf. proceselor-verbale nr. 8093/ 1 octombrie 1948 şi nr. 317/ 13 ianuarie 1949.

La 20 octombrie 1951, epava torpilorului se afla ridicată jumătate pe mal, la dana 35 a portului Constanţa, cu corpul metalic complet ruginit şi deteriorat.

Dezmembrarea a fost aprobată cu nr. 188 din 30 septembrie 1949 şi s-a efectuat la 12 februarie 1952.


[1] Serviciul Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale, fond: Căpitănia Portului Constanţa, dosar: 160/ 1938.

[2] P.T.T.Poştă, Telegraf, Telefon.

 

Comentează pe Facebook

Articolul precedentTorpilorul „Năluca“ a scufundat un submarin sovietic
Articolul următorTorpilarea navei mixte „Peleş“
CUMPĂNĂ C. CONSTANTIN - jurnalist • licenţiat al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice „David Ogilvy”; •1995-coautor la realizarea filmului pentru TV „Am muncit ca să te cresc“ - premiul pentru „Cel mai bun film de anchetă pe anul 1995“; •1995-coautor la realizarea filmului pentru TV „Şi Dumnezeu se odihnește“, despre catastrofa navală din 4/5 ianuarie 1995, filmt selectat pentru concursul A.P.T.R.-1996; •1996-realizator al filmului pentru TV „Oameni pe care numai Iisus îi poate săruta“, despre viaţa oamenilor bolnavi de lepră din Dispensarul din Tichileşti-Tulcea; selectat pentru concursul A.P.T.R.-1996; selectat pentru Festivalul MEDIAFEST-Costineşti-1996, nominalizat pentru Gala Laureaţilor; •1990-2008-autor a numeroase ştiri, anchete, investigaţii, reportaje, interviuri, precum şi realizator de emisiuni pentru televiziune; •2006-autorul cărţii „Tragedia navei «Independența»“; •2007-coautorul cărţii „Catastrofa navei «Unirea»“; •2008-coautorul cărţii „Naufragiul navelor «Paris» şi «You Xiu»“; •2009-autorul cărţii „Terente“ (vol. I şi II); •2011-coautorul cărţii „Amintiri despre o flotă pierdută“ (vol. I şi II); •2011-membru de onoare al Ligii Militarilor Profesioniști; •2011-membru al Ligii Navale Române; • 2017 - "Elena de la Dunăre și Mare" - Film documentar (Elena Roizen), Redactor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here