Șandramaua tipic teodosiană cu numele „Sf. Mucenic Haralambie” este situată pe bd. Tomis, nr. 301, vis-a-vis de complexul „Boema” și stația OMV, în vecinătatea stației PETROM.
Lucrările la această așa-zisă biserică au început la 1 iulie 2010 (sfinţirea mică la 25 iulie 2010) pe un teren care nu aparține Arhiepiscopiei Tomisului, ci domeniului public. Astăzi, după 10 ani de la începerea lucrărilor, șandramaua nu este finalizată și nu deține nicio autorizație.
Dărăpănătura mai este cunoscută din cauza erorii grosolane de construcție, acoperișul său dinspre bulevard fiind străpuns de unul dintre stâlpii de iluminat stradal, „contribuind” astfel la schilodirea arhitecturală a zonei dintr-un oraș ce se pretinde cu rang de municipiu.
Complici la această monstruozitate sunt Arhiepiscopia lui Teodosie, Primăria lui Făgădău, Inspectoratul de Stat în Construcții al lui Boiagian și I.S.U. DOBROGEA al lui Raed Arafat.
De asemenea, hardughia mai este cunoscută pentru faptul că a și fost reclamată de cetățenii rezidenți în zonă (vezi aici), la un moment dat punându-se chiar problema demolării magherniței (vezi aici). Demersurile inițiate de parohul coșmeliei cu cruce ortodoxă fiind mai multe formale, inconsistente și fără nicio finalitate (vezi aici).
Anul trecut, prin hotărârea nr. 1634 din 12 decembrie 2019 a Judecătoriei Constanța (dosar nr. 27891/ 212/ 2019), nevrednicul Ciprian Stanca a fost condamnat „la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de continuarea executării lucrărilor după dispunerea opririi acestora de către organele de control”, precum și la „respectarea obligaţiei de a presta o muncă neremunerată, în folosul comunităţii, pe o durată de 30 de zile şi nominalizează Direcţia de Gopodărire Comunală de pe lângă Primăria Constanţa şi Complexul Muzeal Constanţa”. (vezi detalii aici).
Cine este popa Ciprian STANCA
La data apariției acestui articol, gruparea care deservește slujbele la această dărâmătură odioasă este formată din următorii popi: popa-paroh Ciprian Stanca[1], popă Cristea Florian, popa Tiberiu-Andrei Cristea și popa Mircea Munteanu.
Parohul șandramalei cu nume de mucenic nu este rudă cu „capo di tutti capi” al „Peșterii de tâlhari și negustori(e)” a Tomisului – ereticul, bicisnicul și antihristul Teodosie, așa cum s-a spus până azi, dar s-a complăcut și i-a convenit în interes propriu să se creadă așa ceva.
Ceea ce îl leagă pe Ciprian Stanca de homălăul Teodosie este vecinătatea locului de naștere, dar și unele caracteristici comune de caracter și comportament: lăcomie, minciună, înșelătorie, hoție, încăpățânare, ticăloșie și cam tot ce ține de nimicnicia unor personaje toxice și mizerabile.
Vremea e să vă treziți!/
Astăzi am venit la voi,/
După lei sau euroi.
Îndreptați-vă grăbiți,/
Pe popa Stanca primiți./
Degrabă scoateți banul,/
Pentru Stanca șarlatanul
Și Teodosie „Șpagoveanu”!
Ciprian Stanca este născut la data de 2 martie 1982, în cătunul Călinești[2] (înglobat în satul Sunători), comuna Dorna Arini[3] (județul Suceava).
Este căsătorit, are patru copii, deține un masterat în Teologie și rangul onorific bisericesc de iconom stavrofor[4] (obținut, probabil, de la Teodosie datorită vecinătății localităților natale ale celor doi).
Popa Ciprian Stanca a ajuns la Constanța în luna mai 2010, fiind adus de Întunericitul Teodosie atât pe bază de cunoștințe ca între vecini de locuri natale, cât și, mai ales, ca urmare a epurărilor practicate de antihrist în rândurile preoților autohtoni, acțiune premeditată ce pare a fi fost efectuată cu scopul constituirii găștii infracționale din cadrul „Peșterii de tâlhari și negustori(e)” de la Tomis.
În context, evidențiez ceea ce puțini au sesizat, și anume că, la scurt timp de la înscăunarea sa la Constanța (08 aprilie 2001), nevrednicul Teodosie a spulberat pur și simplu preoțimea constănțeană (prin staborul preoțesc al Consistoriului Eparhial, un fel de abator de sacrificat toți cei care nu îi corespund mofturilor și pretențiilor… de cele mai multe ori în lei și euro) și a adus o mulțime de popi controversați, cei mai mulți fiind alungați de prin eparhiile din țară (mai ales Moldova) din diverse cauze infracționale sau de nerespectare a canoanelor și regulamentelor B.O.R.
Săracul popă Stanca
Când, cu chiu cu vai, a nimerit Constanța (nu auzise și nu știa de acest oraș, nici Marea n-o văzuse), Ciprian Stanca era rupt în cur de sărac, mai avea și datorii de zeci de mii de euro, fiind nevoit să locuiască cu chirie.
Șansa revenirii sale financiare[5] și materiale a fost repartizarea primită de la vecinul și șeful său Teodosie la șandramaua ce urma să fie construită și să primească hramul „Sf. Mucenic Haralambie”. Pe acel teren, aparținând domeniului public, a fost adusă o capelă, provizorie (de la București), pe care, ulterior, a mai construit o Casă mortuară și, într-un garaj infect, o așa-zisă „Cantină pentru săraci”.
Averea din Constanța a popii Ciprian Stanca
Nu a cântat cocoșul de prea multe ori și popa Stanca „și-a intrat în mână” și cu mâna în cutia milei, iar cu banii jefuiți de la biserică și pe seama ei a reușit să achiziționeze un teren în cartierul din zona PRIMO (Constanța), teren pe care a achitat (cash!) suma de 45.000 de euro.
Într-o sesizare primită pe numele redacției se precizează:
♦ „(…) Pe terenul de la PRIMO și-a ridicat o vilă, puteți să-i spuneți și conac, de 500 metri pătrați, construcția fiind evaluată la suma de 350.000 de euro. (…).”
♦ „Toată familia sa și toți muncitorii pe care i-a folosit la construirea conacului său au mâncat la cantina bisericii «Sf. Mc. Haralambie». (…).”
♦ „Mai deține cinci mașini marca «Mercedes», toate nou-nouțe, pentru care plătește leasing de trei ani, în valoare totală de 3.500 de euro pe lună. Dintre aceste autoturisme, unul îl folosește personal, unul îl conduce soția sa, iar cu celelalte face pelerinaje (contracost) prin țară. (…).”
♦ „În afară de aceste cinci autoturisme, Ciprian Stanca mai deține un dric (mașină mortuară), tot marca «Mercedes», precum și două capace mortuare frigorifice. (…).”
Averea din Dorna Arini a popii Ciprian Stanca
Redacția REZISTENȚA.ro a extins investigarea celor relatate în sesizarea primită și a mai descoperit că nevrednicul Ciprian Stanca mai deține pensiunea TEEA[6], situată în cătunul Călinești (sat Sunători), comuna Dorna-Arini (Suceava), la circa 17 km de Vatra Dornei (DN 17B).
Pensiunea este cotată cu 3 margarete și cuprinde: opt camere duble (matrimoniale, fiecare cu balcon, baie, TV, încălzire prin centrală), restaurant, bucătărie complet utilată, piscină, o curte imensă, un foișor, o parcare spațioasă supravegheată, fermă proprie (furnizează produse alimentare de casă), loc de joacă pentru copii și alte utilități (grătar, livadă, teren de sport, echitație), facilități pentru divertisment prin practicarea sporturilor pe apă, închiriere de atv, biciclete, căruță sau sanie, organizarea de excursii, etc.
În afară de aceste dotări și facilități, la pensiunea respectivă mai sunt în curs de finalizare… încă 12 camere.
Din ce bani, cum au fost obținuți, numai dracul știe și… REZISTENTA.ro!
Mizerabilul popă Ciprian Stanca
Citez în continuare din sesizarea primită pe numele subsemnatului:
♦ „(…) Relația lui Stanca cu Teodosie este mai rece acum, decât în trecut, întrucât tot timpul i se plânge că are biserica în construcție, are multe nevoi și nu poate face altceva. (…).”
♦ „În acest timp de 10 ani de când este la această biserică, preotul Ciprian Stanca nu a fost deloc interesat de situația bisericii, ci doar de interesul propriu și al familiei sale. Se comportă ca un patron, biserica fiind pentru el ca un s.r.l. propriu. (…).”
♦ „Se poartă mizerabil cu colegii săi în ale slujirii, îi umilește atât la slujbe, cât și în afara lăcașului de cult și efectiv practică jaful atât asupra bisericii, cât și a colegilor slujitori. Se plânge tot timpul că banii îi trebuie pentru finalizarea bisericii, dar el îi jefuiește până la ultimul leuț. (…).”
♦ „Doarme în timpul slujbei, vorbește numai de bani, a făcut un altar de vară, tot acolo în spatele bisericii, unde ține coșciuge și coroane de flori. (..).”
♦ „Însuși primarul Făgădău este extrem de supărat pe Ciprian Stanca, întrucât și-a dat seama că este mințit de acesta și dus cu vorba în privința obținerii avizelor pentru toate construcțiile ilegale de pe terenul acestei biserici. (…).”
De unde provin banii, averea și luxul popii Ciprian Stanca
Efectiv, popa Ciprian Stanca practică înșelăciunea, șarlatania, jefuirea bisericii și a credincioșilor pe care ar trebui să-i slujească.
Iată ce scriu petenții către redacție:
♦ „Afacerea pusă la cale de Stanca nu este complicată, ci diabolică și cinică: credincioșii fac donații în bani și alimente, dar el cerșește bani de la diferiți sponsori. De 10 ani, banii îi bagă în propriile buzunare. (…).”
♦ „Are tupeul să se laude că vine în ajutorul celor nevoiași, că hrănește 114 copii și 60 de oameni săraci, dar acestora din urmă le ia bani de înmormântări și parastase. (…).”
♦ „Are sponsori, care, deși îl sprijină, nu știu ce face el cu sponsorizările lor, așa cum nici credincioșii nu știu că el este sponsorizat, dar continuă să aducă bani și alimente la biserică, iar el le pretinde bani de parastase, deși mâncarea este plătită de sponsori. (…).”
♦ „În câțiva ani, iată ce și cât a putut să facă dintr-un salariu de 2.500 de lei, soția lui având cam aceleași venituri, iar pentru cei patru copii își permit și o bonă contra sumei de 2.000 de lei pe lună. (…).”
Afacerea cu icoana înlăcrimată și făcătoare de minuni
Așa cum am menționat anterior, popa Ciprian Stanca organizează pelerinaje prin țară cu trei dintre cele cinci mașini marca „Mercedes” din proprietatea sa.
Într-un astfel de pelerinaj, în anul 2014, l-a cunoscut pe popa Antonie Cumpătă de la mănăstirea Baytali (Ucraina), ocazie cu care cei doi au decis să facă bani împreună, speculând credulitatea și chiar prostia credincioșilor din Constanța, și nu numai, care vin să se roage la icoanele sfinților și moaștele mucenicului care a dat numele șandramalei lui Ciprian Stanca.
Potrivit publicației DEZVALUIRI.ro, în februarie 2015, popa ucrainean Antonie Cumpătă a venit pentru prima dată la popa constănțean Ciprian Stanca (vezi detalii aici), cărând cu el copia[7] icoanei Maicii Domnului numită „Odighitria”[8], convenind și zicând că pictura e originală, „a lăcrimat” de ți se rupea sufletul și este „făcătoare de minuni” de cazi pe spate.
Prostimea credulă de prin Constanța și de-aiurea, dornică de sănătate fără medicamente, terapii și tratamente, promovare de examene, nașteri ușoare, ploaie și moartea dușmanilor, dar și de bani nemunciți de la Loteria română, s-a năpustit la pupat copia icoanei, a îngenuncheat, s-a rugat și a donat zeci de mii de euro (în total), degrabă ajunși în buzunarele celor doi escroci sub acoperirea de popi, purtători smeriți de halate negre și cruci sfințite.
Făcătura ucraineană a mai fost adusă și în februarie 2016, și în octombrie 2018, și în ianuarie 2019, tot la șandramaua lui Ciprian Stanca, apoi a fost mutată prin mai multe biserici din Constanța și alte localități, ritualurile specifice (pupat, îngenuncheat, rugat, donat) s-au repetat, timp în care mulțimea de credincioși a fost înșelată, iar șarlatanii cântau de mama focului „altădată, altădată o s-o facem și mai lată!”
De reținut că și alte făcături asemănătoare, „înlăcrimate” și „minunate” au mai fost aduse la șandramaua mucenicului Haralambie și a șarlatanului Stanca.
Complicitatea, incompetența, iresponsabilitatea, indolența autorităților locale
În atenția Direcției de Sănătate Publică, O.P.C., Parchetului, Primăriei din Constanța
Toate cele ce se petrec la așa-zisa biserică „Sf. Mc. Haralambie” sunt fapte îngrozitoare și revoltătoare, care țin nu numai de patologic, ci și de necesitatea intervenției urgente și ferme a autorităților competente: D.S.P., Parchet, O.P.C., Primărie, infracțiunile fiind evidente. De la Teodosie și Arhiepiscopia Tomisului nu avem nicio pretenție.
Iată ce ne scriu reclamanții:
♦ „Nimic din ce s-a construit aici nu deține vreo autorizație. (…).”
♦ „Așa-zisă «Cantină pentru săraci», amenajată într-un fost garaj, este absolut mizerabilă, o sursă de boli și infecție, deosebit de periculoasă pentru sănătatea publică. Nu întrunește nici cele mai elementare condiții de igienă sanitară, fără apă, fără avize, șobolanii umblă nestingheriți, iar vasele sunt spălate în baia de serviciu. Este pur și simplu îngrozitor și revoltător ce se întâmplă la această cantină, care îi aduce lui Ciprian Stanca sume imense de bani. (…).”
♦ „Repetăm și insistăm asupra faptului că toată averea agonisită de acest individ provine din jaful practicat asupra bisericii al cărei paroh este, din bani, alimente și alte donații provenite de la credincioșii și sponsorii… înșelați de el.”
Prin adresa nr. 2.134.006 din 20.03.2017 a I.S.U. DOBROGEA către REZISTENTA.ro, ni s-a comunicat:
„(… la biserica cu hramul «Sf. Haralambie» Constanța (…) a fost efectuat un control de specialitate în anul 2016. La obiectivul menționat au fost constatate 2 nereguli, respectiv nesolicitarea/ neobținerea avizului de securitate la incendiu pentru executarea lucrărilor de construire a bisericii, la data verificării în teren lucrarea fiind sistată; neprezentarea unui proiect tehnic pentru instalația electrică (…) la data verificării curentul fiind întrerupt de către firma furnizoare. (…) a fost aplicată o sancțiune contravențională. (…).”
Prin adresa nr. 17807 din 19.04.2017 a Insp. Judetean în Construcții către REZISTENTA.ro, ni s-a comunicat:
„(…) Lucrările de construcție au fost executate fără autorizație de construire, proiect tehnic și fără a asigura nivelul de calitate corespunzător cerințelor esențiale (…), fiind sancționați în consecință. Primăria Constanța a înaintat o sesizare către Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța pentru continuare de lucrări de construcție după dispunerea măsurii de oprire. (…).”
Așadar, autoritățile locale nu au fost capabile să rezolve, timp de 10 ani!, o gravă problemă de (i)legalitate a unei construcții care periclitează viețile oamenilor și schilodește arhitectura/ imaginea orașului.
Morții sunt spălați pe jos, în curtea bisericii!
Am lăsat la urmă fapta cea mai gravă și apelul disperat al celor care ne-au sesizat:
♦ „Vă rugăm să sesizați cetățenii și toate autoritățile despre toate grozăviile care se întâmplă la această biserică și, mai ales, faptul că la Casa mortuară (care nu deține niciun aviz) morții sunt spălați pe jos, în curtea bisericii. (…).”
[1] Hirotonit preot la 27.12.2008.
[2] Călinești se află la 17 km de Vatra Dornei, între munții Giumalău și Pietrosul Bistriței, foarte aproape și de munții Rarău, în apropriere de Cheile Zugrenilor, pe malul Bistriței.
[3] Comuna Dorna-Arini are în componență următoarele sate: Dorna-Arini, Cozănești, Gheorghițeni, Ortoaia, Rusca, Sunători. În satul Gheorghițeni este născut Teodosie.
[4] Iconom stavrofor – rang onorific bisericesc, care se conferă preoților cu o activitate pastorală excepțională. Preoții care au un asemenea rang – oferit de către episcopul eparhiei – poartă ca semn distinctiv un brâu roșu și o cruce pectorală, iar la serviciile religioase și o bederniță (ornament de forma unui romb, brodat cu fir, cu canafuri la colțuri, și pe care e pusă icoana învierii lui Iisus), singura diferență față de preoții iconomi fiind purtarea crucii pectorale.
[5] A fost asociat unic al S.C. CYPYGOS s.r.l., în prezent radiată din Registrul Comerțului, care se ocupa cu activități de comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, vânzare de produse alimentare, băuturi și tutun.
[6] https://www.cautpensiuni.ro/pensiune/pensiunea-teea-dorna-arini-suceava-moldova-tabere/
[7] Originalul se află la mănăstirea Xenofont, una dintre marile mănăstiri din Sfântul Munte Athos, unde se păstrează trei mari icoane „făcătoare de minuni”: icoana Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, icoana Sfântului Mare Mucenic Dimitrie şi icoana Maicii Domnului numită „Odighitria”.
[8] Numele icoanei vine de la cuvântul grecesc odigos, care înseamnă „călăuză” ori „arătătoare a căii”, adică „povăţuitoare”.
