Motto: (1) Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat. (2) Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice. (Constituția României, CAP. II, art. 34 – Drepturile şi libertăţile fundamentale)
Încă din luna aprilie 2016 (mai este puțin timp și se împlinește un an!), aparatul de RADIOTERAPIE din cadrul Secţiei de Radioterapie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (S.C.J.U.) Constanţa „funcționează“ precum creierele mici, netede și (ne)spălate ale celor responsabili de această grozăvie, care face diferența dintre viața și moartea bolnavilor de cancer.
Într-o intervenție telefonică pentru știrile de la B1 TV din 02 aprilie 2016 (vezi aici), Mihnea Avram, director medical al Spitalului Județean Constanța, declara că se știa încă de acum patru ani că se va ajunge în această situație: „Se știa că sursa de radioterapie a spitalului, care este un aparat vechi, este un izotop radioactiv care are un timp de înjumătățire, și se știa de patru ani că se va ajunge în această situație. Și spitalul și Consiliul Județean au făcut repetate solicitări către ministerul Sănătații, însă investiția este foarte mare, vorbim de minimum cinci milioane de euro. Am primit răspuns că, la un moment dat, se va întâmpla ceva. Am fost incluși într-un program al Băncii Mondiale, pentru radioterapie, dar acest lucru nu a produs efecte. Din punctul de vedere al spitalului și al Consiliului Județean s-au făcut diligențele de acum patru ani“, a spus Mihnea Avram.
Înțelegeți, da? Pentru acești ticăloși este mai important să se justifice, să se acopere cu hârtii, decât să rezolve o problemă vitală pentru constănțeni.
Așadar, nenorociții apreciază că viețile constănțenilor bolnavi de cancer sunt evaluate la circa cinci – zece milioane de euro, deci nu au cum și de unde să aloce atâția bani pentru salvarea acestora! Toți „factorii responsabili“ se justifică, se acoperă cu hârtii, promit, dispun, dar, specific românesc, nu sunt bani și totul depinde de alții (Ministerul Sănătății, Banca Mondială etc), în timp ce problema rămâne nerezolvată și afectează grav viețile a sute de oameni.
Rămâne un mister de ce Parchetul nu se autosesizează, de ce bolnavii de cancer și aparținătorii acestora nu acționează urgent și ferm[1] (vezi aici), de ce medicii oncologi nu fac plângeri către Parchet, dar avem trei certitudini: 1. În Constanța nu există aparat de radioterapie, 2. Oamenii bolnavi de cancer mor și 3. Nimeni nu face ceva pentru stoparea acestei crime.
Ați auzit cumva că Marius-Horia Țuțuianu, președintele Consiliului Județean Constanța (vezi aici), Claudiu-Iorga Palas (vicepreședinte) și Dumitru-Daniel Learciu (vicepreședinte) dorm la ușa Ministerului Sănătății ca să insiste pentru rezolvarea cazului?
Ați auzit de vreun protest ferm al consilierilor județeni (Nicoleta Bercaru, Adrian-Petre Buereș, Adrian Bezineche, Cosmin Ciobanu, Gheorghe Donțu, Cristinel-Nicolae Dragomir, Cosmin-Rareș Drăghici, Dumitru Florea, Constantin Gălușcă, Adriana-Veronica Gheorghe, Ionela Lokman, Ion Marinescu, Vasile Moldovanu, Mircea Pintilie – vezi aici) și al parlamentarilor constănțeni în sprijinirea demersurilor pentru îndreptarea situației grave de la Spitalul Județean Constanța.
Nu, nici vorbă, dar, între timp, s-a găsit un consilier județean P.S.D. (Maria-Sabrina Nedelcu), care i-a numit PUTORI pe constănțenii care au protestat în stradă (vezi aici).
Mai mult decât atât, dacă parlamentarii constănțeni din legislatura trecută nu știau nimic despre această problemă (vezi aici), adică se ducea ca boii în Parlament și (re)veneau la fel „în teritoriu“, printre alegătorii lor.
În actuala legislatură, P.S.D. Constanța este reprezentată de cinci deputați (Iulian Iancu, Mircea-Titus Dobre, Ileana-Cristina Dumitrache, Radu Babuș, George-Gabriel Vișan) și trei senatori (Tit-Liviu Brăiloiu, Nicolae Moga, Ştefan Mihu). Dacă, la fel ca predecesorii, ei se duc ca boii în Parlament și revin de acolo cum se duc, să decidă cititorii, dar să nu uităm că unii dintre ei sunt „experți“ în arătarea degetului mijlociu la toți românii!
În Programul de guvernare al P.S.D. pe perioada 2017 – 2020, la Capitolul Politici în domeniul sănătății se precizează:
„Viziunea principală a programului Guvernului în domeniul sănătății este construită în jurul cetățeanului și nu a sistemului medical, scopul final fiind acela ca individul să nu se mai deplaseze pentru un act medical de calitate, ci sistemul să fie construit cât mai aproape de cetățean. În acest sens, Guvernul susține următoarele investiții și acțiuni:
- Construcția a 8 spitale regionale, dotate cu echipamente de ultimă generație și care vor elimina eforturile financiare și umane pentru deplasarea cetățenilor din țară către București, în speranța unui act medical de calitate.
- Modernizarea spitalelor județene pentru a asigura condiții optime actului medical și pentru a asigura accesul cetățenilor la servicii de sănătate la ei în județ. (vezi aici)
În fața mișeliei acestor lichele (faptele lor pot fi încadrate în prevederile Codului penal, fiind în flagrantă opoziție și cu prevederile art. 34 din Constituția României[2]) nu îți rămâne decât să te revolți și să urli la acești ticăloși:
- Bă, criminalilor, lovi-v-ar cancerul, pe voi și pe familiile voastre, ce aveți de gând cu viețile noastre!
[1] Există Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (str. Lascăr Catargiu, nr. 45, et. 2, apt. 5, sector 1, București, președinte: Cezar Irimia, e-mail: cezar.irimia@fabc.ro | abc_romania@yahoo.com, tel./ fax: 0723/240.223; 021.253.0591); în Constanța există Asociaţia „Parteneri în progres“ (str. Zorelelor nr. 15, președinte: Adrian Lupașcu, tel: 0724/ 316.105, e-mail: ady.lupascu@yahoo.com) şi Asociaţia „OncologicRom“ (str. Soveja nr. 62, bl. R, sc. C, apt. 68, președinte: Corina Alexandru, telefon: 0723/ 853.328, e-mail: oncologicrom@yahoo.com
[2] Constituția României, CAPITOLUL II – Drepturile şi libertăţile fundamentale, ART. 47 – Nivelul de trai – (2) Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Cetăţenii au dreptul şi la măsuri de asistenţă socială, potrivit legii.