Nava de pasageri „România“ – una dintre primele nave din lume purtătoare de hidroavioane

0
694
Nava de pasageri „România“ a fost una dintre primele nave din lume purtătoare de hidroavioane, prima din Marea Neagră şi singura din istoria Marinei Militare Române.

În luna februarie 1905 au fost finalizate lucrările la nava mixtă „România“[1], ex-„Basarabia“[2] (pavilion: România, IMO: 5602314, indicativ: PGBD, armator: S.M.R., port de înregistrare: Constanţa, corp din oţel, punte din oţel şi lemn, 3.793 trb., 1.230 trn., lungime: 108,26 m, lăţime: 12,77 m, înălţime: 8,37 m, pescaj: 6,80 m, echipaj: 75 membri, propulsie: 2 maşini cu triplă expansiune, puterea maşinii: 7.200 c.p., viteza: 18 Nd., 2 elice, 5 căldări tubulare, tip: cilindrice cu flacără întoarsă, combustibil: păcură, consum: 2.200 kg/ h, încărcământ maxim: 600 to., capacitate de depozitare: 660 to., pasageri: 259 persoane, cabine clasa I: 29 cu 102 paturi; cabine clasa II-a: 10 cu 36 paturi; 3 cale – 1.494 mc, staţie radio tip „Telefunken“, putere: 2 Kw, lungimea de undă 600 – 800, constructor: februarie 1905, Chantiers et Ateliers de la Loire din St. Nazaire – Franţa; punerea chilei pe cale a avut loc în februarie 1904).

Ilustrată color cu nava de pasageri „România“.
Ilustrată color cu nava de pasageri „România“.

Costul construcţiei a fost de 2.221.400 lei[3].

Nava „România“ a fost prima navă din seria de pasagere de acest tip construite la Saint Nazaire (Franţa) pentru Serviciul Maritim Român (S.M.R.).
La 1 aprilie 1905,  „România“ a sosit în portul Constanţa.
La 23 aprilie 1905 a intrat în dotarea S.M.R., când a inaugurat ruta Constanţa – Istanbul – Smirna şi Constanţa – Istanbul – Pireu.
Nava de călători și poștă „România“ (pictură de Dimitrie Știubei).
Nava de călători și poștă „România“ (pictură de Dimitrie Știubei).
La 15 mai 1905 a fost botezată de Regele Carol I.
„Noi,
CAROL I, Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională Rege al României.
„România“Nava maritima de pasageri ROMANIA (1z)Sfinţitu-s’au acum şeapte ani vasele «Regele Carol I» şi «Principesa Maria“, cari au asigurat legătura regulată prin căile noastre maritime între Europa Occidentală şi Constantinopol.
Serbăm azi botezul vasului «România» prin care se întinde linia Serviciului nostru Maritim până la coastele Africei şi Asiei.
Fie ca acest vas să înfrunte biruitor furtunele şi valurile Mărilor şi să ducă, tot mai departe, faima numelui de Român.
În acest dor, Am voit să fiu de faţă Eu Însu-mi, împreună cu Majestatea Sa Regina şi cu Alteţele Lor Regale Principele şi Principesa României, la botezul acestui vas, care s’a sfinţit de Prea Sfinţia Sa Episcopul Dunărei de Jos, azi, în a XV-a zi a lunei Maiu, anul una mie nouă sute cinci al mântuirei şi al XXXX-lea al Domniei Mele, martori fiind Miniştrii Mei, Preşedinţii şi Vicepreşedinţii corpurilor Legiuitoare, Înalţii demnitari ai Statului, clerici, ostaşi şi civili şi mare mulţime din iubitul Meu popor.
Acest document s’a semnat de Noi în două exemplare, cari se vor păstra unul în Arhiva Statului, iar cel-l’alt pe vas“. (ss) CAROL I, (ss) Elisabeta, (ss) Ferdinand, (ss) Maria, (ss) Elisabeta, (ss) Carol. (Urmează o mulţime de alte semnături).
Pasagerul „România“ în portul Constanța.
Pasagerul „România“ în portul Constanța.
După intrarea României în Primul Război Mondial (august 1916) a fost transformată în crucişător auxiliar (pe navă au fost montate 5 tunuri x 102 mm, 2 proiectoare) şi purtător de hidroavioane (putea ambarca 8 hidroavioane) şi navă-bază atelier, participând la campania din 1916 – 1918 sub pavilion țarist.
Carte poștală timbrată PRIMA ZI A EMISIUNII, 31 mai 1995, cu ocazia centenarului Serviciului Maritim Român.
Carte poștală timbrată PRIMA ZI A EMISIUNII, 31 mai 1995, cu ocazia centenarului Serviciului Maritim Român.
„România“ a fost una dintre primele nave din lume purtătoare de hidroavioane, prima din Marea Neagră şi singura din istoria Marinei Militare Române.
În anul 1928 a intrat în reparații generale.
„România“ în timpul reparațiilor, în Șantierul Naval „Gh. Fernic” din Galați, în anul 1913.
„România“ – în timpul reparațiilor, în Șantierul Naval „Gh. Fernic” din Galați, în anul 1913.

La 2 noiembrie 1942, în baza Ordinului (secret) nr. 1358/ 42 şi a convenţiei dintre S.M.R. şi Comandamentul „Amiral Marea Neagră“, nava a fost predată[4] Marinei Germane, pentru a fi utilizată ca navă-bază pentru submarine şi şalupe rapide.

După trecerea navei sub pavilion german, echipajul românesc a fost debarcat şi pus la dispoziţia S.M.R.

Ilustrată rară cu „pachebotul de poștă rapidă S.S. ROMÂNIA cu dublă elice”, emisă în Franța.
Ilustrată rară cu „pachebotul de poștă rapidă S.S. ROMÂNIA cu dublă elice”, emisă în Franța.
La data de 11 mai 1944, nava de pasageri „România“, transformată în  crucişător auxiliar (pavilion: România, IMO: 5602314), a fost lovită în plin în magazia de muniţii, de aviaţia de bombardament sovietică (atac aerian la care au participat 12 aparate tip Il-2), şi s-a scufundat în rada portulului Chersonez, în timpul retragerii din Crimeea (Operaţiunea „60.000“).
Nava de pasageri ROMANIA in portul ConstantaCrucişătorul românesc era nava principală a convoiului „Ovidiu“ şi ambarcase circa 200 de oameni de pe un M.F.P. (ponton de transport armat) ce fusese scufundat. Echipajul şi soldaţii ambarcaţi au fost salvaţi.

Nava ROMANIA
Sursă: Constantin Cumpănă, Corina Apostoleanu, 2011, „Amintiri despre o flotă pierdută”, vol. I – „Navele românești ale Dunării și Mării”, vol. II – „Voiaje neterminate”, Constanța, Editura: „Telegraf Advertising”.

[1] A fost prima navă din seria de pasagere de acest tip construite la St. Nazaire – Franţa pentru Serviciul Maritim Român.

[2] Serviciul Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale, fond: Căpitănia Portului Constanţa, doar: 2/ 1938-1939.

[3] Pentru a fi înţelese mai bine aceste valori, menţionăm că, în anul 1902, marinarii de pe navele comerciale primeau un salariu de circa 65-75 lei/ lună la N.F.R. şi 50-180 lei/ lună la S.M.R.; în 1903, erau următoarele preţuri: 1 kg pâine – 0,25 lei, 1 kg lapte – 0,25 lei, 1 kg ulei – 0,50 lei, 1 kg carne vită – 0,80 lei, 1 kg fasole – 039 lei, 1 kg brânză – 0,40 lei.

[4] Predarea s-a efectuat în baza scrisorii de contract nr. 1357/ 26 septembrie 1942, încheiată cu „Amiral Marea Neagră“, cu aplicarea clauzelor prevăzute în contractul nr. 11.011/ 16 octombrie 1941 (cu modificări).

 

Comentează pe Facebook

Articolul precedentPasagerul „Republica“ (115 ani) – ultima navă de război cu zbaturi din lume
Articolul următorÎn anul 1905, Regele Carol I a inaugurat cablul submarin Constanţa – Constantinopol
CUMPĂNĂ C. CONSTANTIN - jurnalist • licenţiat al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice „David Ogilvy”; •1995-coautor la realizarea filmului pentru TV „Am muncit ca să te cresc“ - premiul pentru „Cel mai bun film de anchetă pe anul 1995“; •1995-coautor la realizarea filmului pentru TV „Şi Dumnezeu se odihnește“, despre catastrofa navală din 4/5 ianuarie 1995, filmt selectat pentru concursul A.P.T.R.-1996; •1996-realizator al filmului pentru TV „Oameni pe care numai Iisus îi poate săruta“, despre viaţa oamenilor bolnavi de lepră din Dispensarul din Tichileşti-Tulcea; selectat pentru concursul A.P.T.R.-1996; selectat pentru Festivalul MEDIAFEST-Costineşti-1996, nominalizat pentru Gala Laureaţilor; •1990-2008-autor a numeroase ştiri, anchete, investigaţii, reportaje, interviuri, precum şi realizator de emisiuni pentru televiziune; •2006-autorul cărţii „Tragedia navei «Independența»“; •2007-coautorul cărţii „Catastrofa navei «Unirea»“; •2008-coautorul cărţii „Naufragiul navelor «Paris» şi «You Xiu»“; •2009-autorul cărţii „Terente“ (vol. I şi II); •2011-coautorul cărţii „Amintiri despre o flotă pierdută“ (vol. I şi II); •2011-membru de onoare al Ligii Militarilor Profesioniști; •2011-membru al Ligii Navale Române; • 2017 - "Elena de la Dunăre și Mare" - Film documentar (Elena Roizen), Redactor.