Nava cu zbaturi „Anghel Saligny“ – 50 de ani în serviciu pe ruta Brăila – Galați – Tulcea

Constantin Cumpana

7 ani ago

1884 – a fost construită nava (cu zbaturi) de pasageri „Anghel Saligny“[1], ex-„Austria“ (pavilion: România, armator: S.R.D., port de înregistrare: Brăila, corp din oţel, punte din lemn, lungime: 50,29 m, lăţime: 5,65 m, înălţime: 2,74 m, pescaj: 1,85 m, propulsie: maşină tip „Compound“, puterea maşinii: 480 c.p., viteza: 21 km/ h, combustibil: păcură, capacitatea depozitului de combustibil: 44 to., consum: 360 kg/ h, constructor: 1884, Budapesta).

Nava de pasageri cu zbaturi ANGHEL SALIGNY la Brăila, în timpul WW2.

În anul 1921 a fost cumpărată de Societatea Română de Navigaţie pe Dunăre (S.R.D.), care a transportat-o la Linz, pentru transformări, şi a botezat-o cu numele celebrului inginer român.

Misiunea acestei nave în exploatare a fost de a transporta pasageri pe ruta Brăila – Galaţi – Tulcea şi retur, serviciu pe care l-a îndeplinit timp de 50 de ani.

Nava cu zbaturi ANGHEL SALIGNY (foto din colecţia de familie Marius Toporaş).

În anul 1975 a fost scoasă din serviciul navigaţiei (înlocuită de nava de pasageri „Muntenia“), devenind un local de cofetărie în Galaţi.

În anul 1987 a fost cuprinsă de un incendiu devastator, care a distrus inventarul de la bord şi a afectat suprastructura, devenind epavă.

În această stare a fost trasă la circa două mile marine aval de port, unde a fost devalizată de diferite părţi componente.

Sursă: Constantin Cumpănă, Corina Apostoleanu, 2011, „Amintiri despre o flotă pierdută”, vol. I – „Navele românești ale Dunării și Mării”, vol. II – „Voiaje neterminate”, Constanța, Editura: „Telegraf Advertising”.

Precizare: unele dintre informațiile din acest articol sunt valabile până la 31 decembrie 2010, data finalizării cărții.

[1] Navă identică cu „ Anghel Saligny“ este „ Republica“, ex-„Csobanc“ (pavilion: România, 540 trb., construită în anul 1903); deosebirea dintre cele două nave era că „Anghel Saligny“ avea saloane pentru pasageri, iar selatura punţii (curbură a punţii în sens longitudinal) principale era dreaptă de la prova la pupa; „Republica“ avea selatura punţii curbată spre pupa-prova şi de la centru către borduri; fiind navă de război, puntea curbată avea proprietatea de a ricoşa proiectilele.