„I-o dai la cioc lui Teodosie și el îți dă parohie!ˮ. Mărturii despre homosexualul și pedofilul Teodosie

0
37220

Motto:

  • „Să nu te culci cu un bărbat cum se culcă cineva cu o femeie. Este o urâciune.“ (Levitic 18, 23).
  • „De se va culca cineva cu bărbat ca și cu femeie, amândoi au făcut nelegiuire și să se omoare, că sângele lor asupra lor este.“ (Levitic 20, 13).
  • „Dacă împotriva unui credincios se face vreo învinuire de desfrânare, de adulter sau de o altă oarecare faptă oprită, inclusiv actele homosexuale, și s-ar dovedi, acela să nu devină cleric“. (Canonul 61 Apostolic).

Nota redacției: Deși în Biblie se arată că practicile homosexuale (vezi aici) reprezintă un păcat (Geneza 19:1-13; Levitic 18:22; Romani 1:26-27; 1 Corinteni 6:9), niciodată în istoria sa, spre deosebire de Biserica catolică, Biserica Ortodoxă Română nu a recunoscut și nu a condamnat existența acestor păcate[1], comise chiar de înalții ierarhi și slujitorii Domnului, atenție!, ajunse la stadiul de fenomen.

Teodosia.
Teodosia.

Mai mult decât atât, Cartea cărților ne învaţă că homosexualitatea este rezultatul respingerii şi a nesupunerii faţă de Dumnezeu (Romani 1:26-27), pentru că atunci când anumite persoane îşi continuă viaţa în păcat şi necredinţă, Atotputernicul „îi lasă în voia lor“, pentru a săvârşi păcate şi mai mari, cu scopul de a le arăta inutilitatea şi lipsa de speranţă în viaţa departe de EL (1 Corinteni 6:9 proclamă faptul că homosexualii nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu).

Dumnezeu nu a creat oamenii cu dorinţe homosexuale. Biblia ne arată că oamenii devin homosexuali din cauza păcatelor (Romani 1:24-27), dar şi ca urmare a propriei lor alegeri în această privinţă.

La fel, Biblia nu descrie homosexualitatea ca fiind un păcat „mai mare“ decât celelalte, dar este știut că toate păcatele sunt îndreptate împotriva lui Dumnezeu, homosexualitatea fiind numai unul dintre acestea (prezentate în 1 Corinteni 6:9-10), care îi separă pe oameni de împărăţia Lui.

Domnul Iisus Hristos condamnă păcatul sodomiei şi cheamă homosexualii la pocăinţă. EL vorbeşte cu privire la păcatul sodomiei, numit aşa în legătură cu oraşul Sodoma[2], menţionat în Biblie, care a fost nimicit cu foc şi pucioasă de Dumnezeu, din cauza multelor păcate, cel care a pus vârf fiind homosexualitatea (Geneza, Cap. 19).
Sfântul Ioan Hristosom (mai ales în Omiliile sale la Romani, Cap. 1 si 4) numește comportamentul homosexual „o nebunie monstruoasă“, o pasiune nefirească a celor care „L-au părăsit pe Dumnezeu“, nebunie mult mai rea decât desfrânarea, care îl degradează pe om, coborându-l mai jos ca animalele.

Homosexualitatea, inclusiv pedofilia, este un păcate greu, incompatibil cu Taina Preoției, dar, în cadrul B.O.R., este practicat la cel mai înalt nivel, inclusiv de „înalții ierarhi“, membri ai Sf. Sinod.

În timp ce capii Bisericii vorbesc credincioșilor despre FAMILIE, mănăstirile ortodoxe (nu toate!) colcăie de homosexuali și lesbiene, mizerie ascunsă sub preș cu ipocrizie și „sfințenie“ de cei mai mulți dintre „înalții ierarhi“, în pofida tuturor scandalurilor apărute de-a lungul vremii.

Referiri concrete la homosexualitatea lui Teodosie

 „Fascinația haosuluiˮ[3]

• „(…) Pe ce chestie au fost «traduși», vorba nenea-Iancului, cei mai mulți dintre cei «puțini aleși», nu pe sprânceană, ci prin pipăirea la coadă (dacă știți cum se cearcă anumite dobitoace de către cel ce le cumpără), mai pe scurt – pidosnicește – trebuie să ne amintim de ceea ce a scăpat din gura-i gomorită, teodosnicia sa, Tomitanul Poponautus când a venit să-și albească negru-i dosar la dalba noastră Televiziune. El a spus că, chemat fiind la Miliția Capitalei, colonelul fioros, văzând că refuză să semneze «angajamentul» minunat, i-a spus hotărât: «Dacă nu semnezi, de aici nu mai ieși decât cu cătușele la mâini!». Și, cum era firesc, între o condamnare de drept comun pentru pedofilie intensivă și sodomie progresivă, pe de o parte, și poliție politică, adică turnător la Secu, pe de altă parte, nu cred că mai era de ezitat.

Iar când Revoluția a adus peste noi tandemul Ilici – Năstase, dacă până atunci era vai de capul nostru, în continuare a fost vai de c..ul nostru. Nu și de al lor. Fiindcă tandemul amintit se afla pe aceeași parte cu teodosnicii ascunși, ieșind acum la lumină, fiindcă răsărise soarele și pe strada lor sinistră. Sub zâmbetul larg al celor doi Tătuci ai Țării, cel secular și cel ortodox, pot să fie și ei gay. Gheișe sunt mai puține pe la noi, deocamdată, dar vor veni și acelea când procentul teodosnic va depăși pe cel pronosticat de Băsescu – 20% în confruntarea electorală cu Năstase, în 2004 (…)ˮ.

15822846_1394009594001563_901680970674961769_n• „(…) În majoritatea cazurilor în care s-a pus problema cătușelor preotese, era vorba de sodomie, fenomen masiv în internate și cămine studențești (în vremea când femeia nu avea intrare la teologie), deși slobozonia feminină la studenția tămâielnică vine prea târziu, fiindcă năpăstuiții teodosnici sunt deja finisați din seminar, unde nu sunt fete. De aceea, Teodosie și-a tras și el un asemenea stabiliment[4] la Constanța, îndată ce a ajuns vesel arhiepiscop în preacuratul port. (…) desfrânarea împotriva firii, principal atribut teodosnic la candidatură arhierească, cu confirmare de la Secu (…).”

• „(…) Iar o mărturie și mai crâncenă o am încă demult, prin 1995, de la două autorități supreme: eram în birou la «Nea Cistică Generalu», la Antim, împreună cu Padre Mitică Teologul și Avva Grigori, și adusei vorba de proaspătul uns Teodosie, cu metehnele lui sulfuroase. Zice Nea Costică lui Mitică: «Tu n-ai știut nimic, l-ai avut student și asistent la Institut, cum de n-ai aflat cu ce se ocupă ăsta? (…) – Am auzit că Șefu[5] i-ar fi reproșat asta și cică individul i-ar fi răspuns scurt și tăios: «Nu vă interesează viața mea particulară! Prea Fericirea Voastră ce făceați când erați tânăr?» De atunci, patriarhul se teme de el (…).ˮ

• „(…) Capacitatea-i excepțională de terminator harmaghedonic și-a demonstrate-o din plin marele bișnițar arhieresc în cei șapte ani de vicariat arhiepiscopesc (1994-2001), unde a consacrat câteva titluri de mare glorie sinistră: «Șpagoveanul» și «Teodosnicul». (…).ˮ

14826461_1321525067878330_969849790_n• „(…) Și pentru că tot veni vorba de pidosnicie, simptom al sfârșitului oricărei civilizații îmbătrânită urât în zile prea bune (vezi Sodoma, Gomora, Babilonul…), cu Teodosie se pune începutul pidosniciei pe față. Cu el începe această istorie perversă, subiectul principal al acestei cronici borgiene în pământ pravoslavnic românesc.

În ultimii ani, până să plece pe furiș spre asfințitul său, Teoctist ofta din ce în ce mai des, recunoscând că «Teodosie este cea mai mare greșeală» săvârșită în lunga-i carieră arhiviclenească (…). Fiindcă Teodosie Snagoveanul, alias Teodosie Șpagoveanul, este unul dintre principalii artizani ai sfârșitului teoctistic, un sfârșit ce părea fără sfîrșit. Urcarea homunculului dedat la perversiuni încă din seminar s-a făcut în 1994. (…).ˮ

• „(…) Steaua lui Teodosie creștea amenințător pe cerul sulfuros din veacul de slavă și scârnă. Cu el a început demolarea fostului demolator. (…) Toți banii intrau în biroul Șpagoveanului, via Crângașu, bani simoniaci, sodomiți, tâlhăriți (Matei 21, 13), un delir bișnițăresc, într-o sinistră paralelă Stat – Biserică, vreme mamonocratică, pe care istoria noastră sărmană nu o mai cunoscuse, vreme în care s-au făcut averi fabuloase pentru baroni și pentru megasfinți teodosnici, pustiind amenințător averea și echilibrul social-economic al Țării. Ca să înțelegeți cât de cât acest fenomen preasmintit este suficient să vă spun că din biroul antecameră al Crângașului s-a spart peretele despărțitor, creându-se o ușă secretă, prin care birnicul simoniac, după ce se convenea suma la taraba tâlhărească (…), pătrundea în sanctuarul Șpagoveanului suprem. În anii 2000-2001, averea Crângrșului se cifra la circa 2.000.000 dolari, în bunuri și bani gheață; și nu erau decât firimituri de la masa bogatului, cel din spatele unor zeci de milioane, din aceeași valută – Teodosie Șpăgarul (…).”

• „(…) Când pederastul furibund, în urma unor plângeri făcute de părinții unor copii „meditați“ pe ruptelea de perversul asistent universitar al lui Mitică, în celula homopătimitoare de sub Deal, este admonestat de dalbul stăpân pentru excesele pidosnicești care dădeau pe-afară, Teodosie îi închidea gura scurt și tăios: «Dar Prea Fericirea Voastră ce făceați în tinerețe? Fac ce vreau cu viața mea personal㻓. Și a făcut, și face, nu doar cu viața lui, ci cu viața Bisericii lui Hristos, sub conducerea anti-Christosului ultim, sperăm (…).”

• „(…) Verosul pigmeu (referire la Teodosie – n. red.), din care nu se zărea decât barba-i nespălată și ochii de dihor, a pus stăpânire peste toată Arhiepiscopia (din București – n. red.), administrând direct toate sectoarele rentabile – numiri în slujbă, hirotonii pe bandă rulantă (uneori făcea braconaj și prin alte eparhii), magazine, târnosiri, aghiasme, nunți, divorțuri (au existat câteva divorțuri din pricina iubirii lui «pe dindărăpt», una chiar în Deal, sub ochii lui Tataia, ceva de Profir, fără patrafir) și multe altele. (…).ˮ

• „(…) După ce l-au terminat rapid pe părintele Nicolai Buga, un preot de elită cu o activitate prodigioasă în parohia Solca, apreciat de Patriarh pentru blândețea și tactul pastoral deosebite (i-au luat parohiatul, casa parohială de la Visarion; l-au adus în pragul disperării, aproape chiar de moarte, bestia teodosnică, faimosul coleg de pat al Porcului Macedon, ciocoiul Crângașu, instalându-se pe cadavrul acestei familii ruinate, în parohiat, în casă și în altarul „frățesc“ din biserica uzurpată astfel, iar năpăstuitul preot a plecat pe meleaguri străine (…).”

Coperta carte Rugati-va pentru fratele Teoctist„Rugați-vă pentru fratele Teoctistˮ[6]

• „(…) Dintre sutele de «meditați», Macedon corupea la perversiuni pubertine un număr incredibil de mare, mai ales pe cei mici, aflați la vârsta primelor excitații, iar el culegea cu lăcomie produsul excitat cu ajutorul lui mângâietor. Se înțelege că foarte mulți au rămas prizonierii lui pentru totdeauna, dovadă fiind faptul că aceste «legiuni mecedonice» l-au urmat la Constanța, înlocuind masiv studențimea și clerul dobrogean, nu mai puțin corupt, dar altfel. (…).”

• „(…) Pe lângă satisfacerea poftelor sale abjecte, sărăntocul arivist își rotunjea cu sârg strânsurica simoniacă (…).”

• „(…) Având o voce călugărească, unsă des cu sucul propriu al copiilor meditați în pidosnica-i celulă de sub Deal, este racolat de călugării rău nărăviți de la Antim, pentru a ține strana și, probabil, multe alte trebușoare preamurdare (…).”

• „(…) unde starețul teodosnic Nicodim se laudă că din pușca lui pederastă au ieșit cinci episcopi. Meșterii zidari din Bolintin, cărora le-a pus mâna în cap atunci când au fost angajați de Teodosie, printr-unul dintre cei aduși de el în București să creeze, într-unul din imobilele parohiei la care a fost adus respectivul «meditat» de Macedon, un cuibușor homo cu cinci apartamente la etaj, mi-au povestit cu lux de amănunte cum erau îndrumați să făurească mai adecvat cu «activitatea» care avea să se desfășoare acolo, sălile de baie și de masaj, cu materiale din import – totul de cinci stele. Oamenii îmi spuneau: «Am lucrat multe la viața noastră – noi am lucrat și la Ceaușescu, și în străinătate -, dar nu ne-am gândit că o să ajungem să facem o casă de rendez vous pentru poponari, la o Biserică. Mare minune că ne mai rabdă Dumnezeu!» (…).ˮ

Teodosie si copilul• „(…) Cleopa îmi spunea că se spovedeau la el zeci de ierarhi, dintre care cel puțin jumătate erau din «falanga macedonică»; și sunt!; și vor fi! (…).ˮ

• „(…) Revoluția de paie îl găsește un mare nimeni, dar bine plasat în structurile ticăloșite ale Bisericii, după asasinarea lui Justin. Asistent la Institut, cântăreț de strană la Antim, omul lui Radu și al lui Augustin, cu sume fabuloase adunate din «meditațiile de succes sigur», om de încredere al Securității – aripa poponaută, era – precum în latura civilă un Dan Iosif, Bivolaru, Vadim, Năstase, Cataramă, Păunescu și alții -, rechinul feroce sau hiena vorace, în lumea rasoforă ce s-a aruncat asupra cadavrului încă fierbinte al României devastate și violate, înălțându-se vertiginos până la treapta cea mai înaltă, în ierarhia ortodoxă – o lungă carieră ieromonahală și o activitate sacerdotal-cărturărească cel puțin de academician. Dar, după cum bine spunea psalmistul cu trei mii de ani în urmă: «Atunci când oamenii de nimic se ridică deasupra, nelegiuiții mișună peste tot» (…).ˮ

Pagina 121 din volumul "Rugați-vă pentru fratele Teoctist", de pr. prof. Ion Buga.
Pagina 121 din volumul „Rugați-vă pentru fratele Teoctist”, de pr. prof. Ion Buga.

• „(…) Între timp, activitatea mea se desfășura vertiginos, pe multiple planuri (…) și la Universitatea «Ovidius» din Constanța (…), părăsind Seminarul în care domnea Teodosie, umplându-l cu cei «meditați» de el, dintre care, nu puțini, reveneau dimineața livizi din iatacul pidosnicesc, după «o noapte de dragoste și de război», petrecută acolo în palatul de la Radu-Vodă.

Zadarnic se lupta directorul Calotelo să-i convingă că dormitorul lor era vis-a-vis și să nu-și mai lase papucii peste noapte la ușa lui Teodosie, fiindcă erau mulți maidanezi prin bătătura aceea și o să-i lase desculți ca în romanul lui Zaharia Stancu. Ei știau însă că drumul de la Seminar la Institut trecea inevitabil pe la Teodosie, plasat strategic  (…). Și tot el se afla și între Institut și Patriarhie, unde-și încasa cea de-a treia rată de zece mii de dolari, pentru o parohie grasă. Cei săraci erau taxați altfel: printre studenții candidați la parohiat, circula deviza cheie în acest sens: «I-o dai la cioc lui Teodosie și el îți dă parohie». Povestea cu corzile vocale, știți. (…).ˮ

  • „(…) Cel mai popular și «respectat» ierarh în ultimii zece ani – adevărată fascinație, fie și sinistră – este Șpagoveanul, omul care, într-o ascensiune fulgerătoare, a dat peste cap toate pronosticurile, întrecându-i pe toți în bogăție, în crimă, în tupeu și în strategia pro patriarhat, fiind contracandidatul tuturor la titulatura supremă. Și, dacă avem curajul să fim cinstiți până la capăt, în așa biserică, nimeni nu este mai îndreptățit ca el să stăpânească «peste cei vii (care au murit demult) și peste cei morți», singurii care au scăpat de șpagă, atâta timp cât Teodosie mai are de încasat multe, pe lumea aceasta (deși, de când a început să se ocupe de cimitirele creștinești pe la turci, probabil că deja își alimentează un cont și pe partea ailaltă, pidosnicește, se înțelege).ˮ
Maica Emanuela cunoaște detalii despre relațiile sexuale ale lui Teodosie cu minorul C. Stănescu.
Maica Emanuela cunoaște detalii despre relațiile sexuale ale lui Teodosie cu minorul C. Stănescu.

Spovedania maicii Emanuela

„IPS Teodosie a făcut sex cu minorul Ciprian Stănescu în casa arhiepiscopală și la mănăstirea Dervent. Ciprian este orfan, iar Teodosie i-a promis că-l călugărește. După ce a denunțat la D.N.A., Ciprian a fost luat de pe stradă, bătut și lăsat în pădure. Teodosie a cumpărat pe toată lumea. E mai rău ca mafia siciliană! Ciprian spune adevărul, nu e nebun! Teodosie îi trimitea sms-uri și îi scria «Ursulețule, vezi că vin către Constanța. Când ne vedem? Dacă nu poți azi, ne vedem mâine!»L-am văzut pe Înalt Preasfințiutul cum a venit noaptea, la ora două, la hotel (este vorba despre hotelul BTT din Constanța – n. red.), unde era cazat Ciprian Stănescu, care avea 17 ani.ˮ – a declarat maica Emanuela (Pojoran Cammy Daniela) reprezentanților mass-media, după ce inculpatul Teodosie Petrescu a semnat de prezență la sediul Poliției județene Constanța, fiind sub control judiciar. (vezi aici).

Mai mult decât atât, maica Emanuela a dezvăluit că netrebnicul Teodosie i-a cerut suma de 10.000 de euro ca să o numească stareță la mănăstirea Adâncata, bani pe care nu i-a mai văzut niciodată, dar a avut grijă să se răzbune pe ea. (vezi aici sau aici și aici).


[1] Conform Bibliei, iertarea păcatelor de către Dumnezeu este disponibilă în mod egal pentru un homosexual, la fel ca şi pentru unul care săvârşeşte adulter, sau ca pentru un închinător la idoli, un ucigaş, un hoţ etc. Dumnezeu promite, de asemenea, că oferă tărie pentru biruinţa asupra păcatelor, inclusiv asupra homosexualităţii, pentru toţi cei care se încred în Iisus Hristos pentru mântuirea lor (1 Corinteni 6:11; 2 Corinteni 5:17).

[2] Bărbaţii din Sodoma au fost homosexuali extrem de violenţi. În Genesa ne este relatat că, atunci când neprihănitul Lot a găzduit la sine pe cei trei bărbaţi veniţi în oraş (fără să ştie că ei erau îngeri), seara, când „nu se culcaseră încă, oamenii din cetate, bărbaţii din Sodoma, tineri şi bătrâni, au înconjurat casa; tot norodul a alergat din toate colţurile. Au chemat pe Lot, şi i-au zis: „Unde sunt oamenii care au intrat la tine în noaptea aceasta? Scoate-i afară la noi, ca să ne împreunăm cu ei”. Când Lot a încercat să-i confrunte, cu blândeţe şi tact, şi le-a zis: „Fraţilor, vă rog să nu faceţi o asemenea răutate.”, ei, în răutatea şi violenta izvorâtă din perversiunea poftei lor, au strigat la Lot: „Pleacă!” şi au zis: „Omul acesta a venit să locuiască aici ca un străin, şi acum vrea să facă pe judecătorul. Ei bine, o să-ţi facem mai rău decât lor.” Îngerii au lovit pe aceia care erau la uşa casei cu orbire, de la cel mai mic până la cel mai mare, dar ei, mai departe, în turbarea poftei lor mârşave, se trudeau să găsească uşa ca să poată ajunge la aceşti bărbaţi şi să-i abuzeze sexual.

[3] Pr. Ion Buga, Ciprian Mega, „Fascinația haosuluiˮ, 2009, Editura „Sf. Gheorghe Vechiˮ, București.

[4] Referire la înființarea Seminarului Teologic „Dionisie Exiguulˮ din Constanța.

[5] Referire la patriarhul Teoctist.

[6] Pr. prof. Ion Buga, „Rugați-vă pentru fratele Teoctistˮ, București, 2005, C.N.I. „Coresiˮ S.A.

 

Comentează pe Facebook