Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (C.N.A.T.D.C.U.) a dat publicității Raportul Comisiei de lucru privind teza de doctorat a numitei Anamaria PEFTIȚI-Dobre (Ciobotaru), cu privire la sesizarea înregistrată la Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (U.E.F.I.S.C.D.I.) cu nr. 2502 din 25.09.2017, referitor la suspiciunea unei situații de plagiat în teza de doctorat cu titlul „Interdisciplinaritate și transdisciplinaritate în opera narativă a lui Max Blecher”, susținută la Universitatea „Ovidius” din Constanța în anul 2015 (vezi aici raportul).
Potrivit documentului, în urma analizei tezei de doctorat, prin confruntare cu sesizarea publicației REZISTENTA.RO (nr. 2502/ 25.09.2017), cu Raportul Comisiei de Analiză nr. 56/ 19.10.2017 al Universității „Ovidius” și cu varii surse bibliografice, membrii Comisiei de lucru au constatat următoarele:
■ 1. În cadrul tezei de doctorat se întâlnesc mai multe cazuri de preluare nesemnalată (ori semnalată impropriu) a unor idei, argumente și/ sau fragmente de text existente în alte surse bibliografice, prin încălcarea normelor academice și deontologice uzuale.
■ 2. Preluările nesemnalate după Diana Vrabie și Dragoș Vișan nu se confirmă, din moment ce D. Vrabie și D. Vișan preiau ei înșiși nedeclarat expresii ori fraze întregi din Adrian Marino sau din Dumitru Micu.
Pe de altă parte, argumentul din Raportul Comisiei de Analiză – și anume, că unele dintre fragmentele de text sancționabile apar și în lucrarea de disertație a numitei Peftiți-Dobre, susținută în anul 2000 – nu o absolvă pe autoare, deoarece lucrarea lui Dumitru Micu, din care au fost preluate fragmentele în cauză, a apărut în anul 1992.
■ 3. Comisia de lucru a consemnat maniera și extensia preluărilor nedeclarate de către numita Peftiți-Dobre în tabelul de mai jos (vezi aici raportul), unde au fost subliniate modificările aduse textelor-sursă.
■ 4. În afara celor trei surse menționate la punctul II.1, membrii Comisiei de lucru au mai efectuat verificări aleatorii privind eventuale preluări de informații sau de texte în teza numitei Peftiți Dobre din câteva dintre cele mai importante surse exegetice consacrate lui M. Blecher.
În urma verificărilor realizate, nu au fost identificate alte preluări similare celor semnalate.
■ 5. Comisia de lucru consideră că volumul de text care poate fi probat ca plagiat acoperă cel mult 72 de rânduri, adică aproximativ 2 ¼ pagini din teza de doctorat a numitei Peftiți-Dobre.
În termeni procentuali, preluările nedeclarate reprezintă aproximativ 1,11% din volumul tezei elaborate de către numita Peftiți-Dobre.
■ 6. Volumul de text ce poate fi probat ca plagiat ar putea fi diminuat prin eliminarea din această categorie a fragmentelor de text marcate prin note bio-bibliografice, chiar dacă în mod evident preluate din surse secundare. E cazul fragmentelor citate din Lucian Blaga (exemplul 3 din tabel), Camil Petrescu (exemplul 7 din tabel) și Mircea Eliade (exemplul 9 din tabel).
Totuși, exceptarea fragmentelor menționate nu modifică într-o manieră semnificativă ponderea de text preluat fără indicarea sursei.
7. Toate fragmentele pe care numita Peftiți-Dobre le-a preluat fără să indice sursa se află concentrate în subcapitolul 2.1. Delimitări conceptuale (pag. 47 – 53) din teză. Subcapitolul respectiv nu îndeplinește un rol determinant în economia argumentației tezei, deoarece el se ocupă în primul rând de conceptul de autenticitate în viziunea lui Camil Petrescu. Or, după cum o arată următoarele trei subcapitole ale capitolului aferent (2.2. Mircea Eliade – autenticitatea ca inautenticitate, pag. 54 – 58; 2.3. Anton Holban – autenticitatea ca sentiment al morții, pag. 59 – 63; 2.4. Max Blecher – autenticitatea și irealitatea imediată, pag. 64 – 72), autoarea tezei abandonează subit orice considerații asupra autenticității camilpetresciene și preferă să disocieze autenticitatea lui M. Blecher de viziunile similare asupra fenomenului din scrierile lui Mircea Eliade și Anton Holban.
Comisia de lucru a declasat calificativul doctoral al agramatei
de la „Foarte bine” la SUFICIENT
Pe baza considerațiilor de mai sus, Comisia de lucru a considerat că acuzațiile la adresa numitei Anamaria Peftiți-Dobre (Ciobotaru), formulate în sesizarea nr. 2502 din 25.09.2017, au fost parțial îndreptățite.
Totuși, analizând amploarea preluărilor nesemnalate și rolul lor în economia argumentativă a tezei, Comisia de lucru consideră că o eventuală retragere a titlului de doctor ar fi, în cazul de față, o sancțiune excesivă și nejustificată.
Prin urmare, Comisia de lucru propune, în unanimitate, următoarele:
♦1.Menținerea titlului de doctor în Filologie acordat numitei Anamaria Peftiți-Dobre (Ciobotaru).
♦2.Declasarea calificativului doctoral acordat numitei Anamaria Peftiți-Dobre (Ciobotaru), de la „Foarte bine” la „Suficient”.
♦3.Atenționarea scrisă a școlii doctorale (în general) și a conducătorului de doctorat (în special) cu privire la faptul că eventuala repetare a unor asemenea practici va avea consecințe negative asupra doctoranzilor, conducătorilor de doctorat și asupra întregii școli doctorale a I.O.S.U.D.[1]
Precizăm că numita „școală doctorală” aparține Universității „Ovidius” din Constanța – instituție specializată în făcături[2] (ultimul caz de plagiat fiind cel al preotului Rusu Nicolae, din cadrul „școlii doctorale” a Facultății de Teologie (decan, conf. univ. dr. arhim. Cosma Costel MITU) – vezi aici).
Conducătorul de doctorat al lucrării agramatei Anamaria Peftiți-Dobre (Ciobotaru) a fost prof. univ. dr. Paul Dugneanu (susținerea lucrării de doctorat a avut loc în ziua de 25 septembrie 2015 la sediul Universității „Ovidius”).
Academicianul Basarab Nicolescu, făcut de râs de agramata Anamaria Ciobotaru!
Reamintim cititorilor despre faptul că, în plângerea împotriva subsemnatului și a publicației REZISTENTA.RO (dosar nr. 8764/ 212/ 2018, vol. 1, pag. 21, 22), agramata Anamaria Ciobotaru a ținut să precizeze, printre alte trăsnăi, că lucrarea sa de doctorat „a fost publicată în anul 2016, la «Editura Junimea», sub titlul «Lumea și lumile Lui Max Blecher», unul dintre referenții științifici ai cărții fiind savantul român Basarab Nicolescu. (…) Mai mult decât atât, înainte de depunerea lucrării, am solicitat personal verificarea acesteia prin sistemul antiplagiat și i-am trimis spre lectură lucrarea savantului Basarab Nicolescu, autorul conceptului de transdisciplinaritate. (…).” !!! Altfel spus, l-a făcut de râs și pe bietul om!
Minciunile ordinare ale escroacei și impostoarei Anamaria Ciobotaru
În cadrul ședinței de judecată din data de 13 septembrie 2018, reclamanta a răspuns la întrebarea nr. 8 din interogatoriu:
8). Recunoașteți că, așa cum reiese din Hotărârea nr. 70/ 29.03.2018 a Comisiei de Etică a Universității „Ovidius” din Constanța, lucrarea Dvs. de doctorat conține texte plagiate?
Anamaria Ciobotaru: – „Nu. Domnul Cumpănă nu are absolut nicio expertiză competentă în domeniul Filologiei, în care eu am făcut teza de doctorat. (C.N.A.T.D.C.U. a confirmat că avem expertiză! – nota redacției).
Înainte de susținerea tezei de doctorat am solicitat verificarea cu sistemul antiplagiat. Există un raport în sensul acesta. (…). Mai mult decât atât, eu am avut o teză care vizează conceptul transdisciplinaritate, inventat în 1999 de academicianul Basarab Nicolescu. Cu 10 zile înainte i-am trimis teza mea prin mail lui Basarab Nicolescu. Cine ar face așa ceva și i-ar trimite chiar părintelui transdisciplinarității? Profesorul a transmis teza mea, mi-a răspuns și m-a felicitat, titlul fiind «O teză excelentă la Universitatea Ovidius!». A transmis teza mea la cel puțin 100 de personalități europene. Validări de genul acesta am avut.(…).”
Este absolut ilogică susținerea agramatei, potrivit căreia a solicitat verificarea cu softul anti-plagiat a propriei lucrări de doctorat! A mințit cu obrăznicie și nerușinare!
De asemenea, refuzăm să credem că academicianul Basarab Nicolescu s-ar fi compromis în asemenea hal și ar fi remis un doctorat îndoielnic ca valoare (iată!, declasat la calificativul SUFICIENT!!!) la cel puțin 100 de personalități europene!
Trăsnăile martorei Mihaela Tudorache
De asemenea, martora acesteia din același dosar, Mihaela Tudorache, încă director adjunct al Colegiului, a declarat: „(…) Eu am citit teza de doctorat a reclamantei. (…) Chiar am fost cu ea la Iași, când a avut loc lansarea cărții care surprindea teza de doctorat, dar și la Universitatea OVIDIUS, când a fost prezentată această teză de doctorat în fața comisiei. Precizez că la Iași a fost prezent și domnul Basarab Nicolescu, care a elogiat lucrarea reclamantei, dar și pe dânsa. Mai erau prezenți și profesori universitari, dar și persoane de la editura JUNIMEA, aceștia apreciind că a fost o lucrare foarte bună. (…). Basarab Nicolescu a recomandat lucrarea reclamantei altor persoane. (…).”
La data de 10 ianuarie 2019, redacția REZISTENTA.RO a formulat CONTESTAȚIE la Decizia nr. 16939/ 21.12.2018 (vezi aici decizia – http://www.cnatdcu.ro/decizii-cnatdcu/) și a solicitat accesul la documentele care au fundamentat decizia respectivă, reiterând că acțiunea de plagiat și autoplagiat a autoarei este, în mod evident, voluntară și în cunoștință de cauză („Ceea ce se incriminează prin deciziile asupra plagiatului în sferă academică și de cercetare este intenția realizată de a plagia.”[3]) și am solicitat, printre altele, analiza întregii lucrări printr-un soft profesional anti-plagiat.
De asemenea, am arătat că nu este deloc de neglijat faptul că, dintre cei 51 de membri ai Comisiei C.N.A.T.D.C.U., 13 membri au votat împotriva menținerii titlului de doctor al numitei Anamaria Peftiți-Dobre (Ciobotaru).
Atragem atenția C.N.A.T.D.C.U. asupra faptului că, deținând un doctorat, chiar notat cu calificativul SUFICIENT, agramata a beneficiat (și este posibil să beneficieze în continuare!) de un bonus de 5 (cinci) puncte la concursul pentru ocuparea funcției de director al Colegiului Național Pedagogic din Constanța!
De asemenea, pentru că deține diploma de doctor, chiar cu calificativul SUFICIENT, aceeași suficient de agramată încasează[4] 950 lei/ lună!!!
Întrebările și nedumeririle noastre
– Comisia de lucru a utilizat un soft profesional anti-plagiat sau, ca și Universitatea „Ovidius” din Constanța, a avut în vedere numai sesizarea punctuală a publicației REZISTENTA.RO?
– Rezultatul analizei cu soft profesional există la dosar?
– Comisia de lucru a avut în vedere standardele minimale de evaluare a tezelor de doctorat, inclusiv Ghidul pentru identificarea plagiatului în lucrările științifice?
– Conform Ghidului pentru identificarea plagiatului în lucrările științifice[5], art. 4, alin. 4.2, pct. 7: „(…) Stipularea unui prag procentual de text care poate fi plagiat fără probleme este cu consecințe negative grave, ușor de estimat. Stabilirea la nivel central a unui prag oficial sau acceptabil de x% până la care se poate plagia va avea consecințe negative ușor de estimat pentru practica academică din învățământ și din publicistica de specialitate. (…).” (vezi aici).
– Care este temeiul legal în baza căruia o lucrare de doctorat este considerată PLAGIAT dacă are în conținut „cel mult 72 de rânduri, adică aproximativ 2 ¼ pagini”?
– Dacă lucrarea făcăturii declasată la calificativul SUFICIENT conținea 73 de rânduri plagiate (în loc de 72!), ar fi fost considerată PLAGIAT?
– Comisia de lucru a avut în vedere numai lucrarea de doctorat sau a ținut seama și de notorietatea coordonatorului acesteia, Paul Dugneanu?
