De ce s-a sinucis preotul Lucian Ganea?

0
5671

“Orice om de voia lui de se va arunca pe sine dintr-un loc înalt jos și va muri, sau într-o apă, sau dintr-o piatră, sau se va junghia pe sine însuși, sau în orice fel de moarte, sau cu o funie se va spânzura; unul ca acela să nu se îngroape ca creștin, nici să-l prohodească, ci să-l lepede pe dânsul ca pe un spurcat. Iar de va fi făcut aceasta pentru Dumnezeu să nu se cruțe, fiindcă niste bunătăți ca acelea și fel de moarte n-a învățat Dumnezeu pe nimenea. Iar de-i va fi făcut lui altcineva aceasta, pe acela să-l cânte și să-l îngroape și pomeniri să-i facă ca și la tot creștinul”. (http://www.apologeticum.ro/2011/12/viziunea-bisericii-ortodoxe-despre-pacatul-sinuciderii/).

Din punct de vedere strict duhovnicesc, sinuciderea este considerată o catastrofă, o grozăvie, o consecință tra­gică a unei crize personale acute, întrucât făptuitorul își caută o te­melie solidă, pe care, însă, nu o poate găsi nicăieri. Urmare acestei situații, în mod conștient sau inconștient, sinucigașul își abandonează chiar și viața, ultimul lui sprijin, în care nu mai crede și nici nu mai speră. Este un gest fatal prin care sinucigașul, cel conștient, desigur, își impune să nu mai fie stăpânit de împrejurări, ci de acea parte a personalității sale care are capacitatea de a lua hotărâri, crede el, bine gândite si libere.

Casa familiei Ganea de pe str. Mihai Eminescu nr. 32, Techirghiol. Se vede fereastra de la baia în care preotul Lucian Ganea a fost găsit decedat, în urma sinuciderii prin înjunghiere.
Casa familiei Ganea de pe str. Mihai Eminescu nr. 32, Techirghiol. Se vede fereastra de la baia în care preotul Lucian Ganea a fost găsit decedat, în urma sinuciderii prin înjunghiere.

În toate marile culte religioase (creştinism, mahomedanism, iudaism, budism sau hinduism), sinuciderea este considerată ca un păcat major, existând unele nuanțe, dar abordarea rămânând aceeaşi: Dumnezeu îţi dă viaţa, tot el (trebuie/ se cade să) ţi-o ia, iar a încălca această lege (care exprimă firea lucrurilor) înseamnă a te opune voinţei divine.

Printre motivele care pot determina sinuciderea se evidențiază cele existențiale și cele demonstrative, în cazul preotului Lucian Ganea fiind convinși că nu le putem lua în calcul decât pe cele existențiale.

Iată destule argumente, deosebit de importante, pe care trebuie să le avem în atenție la cercetarea cauzelor care au dus la decizia de sinucidere a preotului: este extrem de greu de acceptat că un preot ortodox, în vârstă de 59 de ani, cu atâta experiență în viața duhovnicească, care cunoștea foarte bine nu numai gravitatea acestui păcat major, ci și urmările acestuia, ar fi capabil să-l comită!

În plus, el era un familist convins, își iubea foarte mult copiii și era foarte dedicat vieții duhovnicești. Și totuși…

Preotul Lucian Ganea a slujit, timp de circa 35 de ani, la biserica „Constantin și Elena“ din comuna Independența, unde, în decembrie 2014, cu ocazia finalizării lucrărilor de renovare a lăcașului de cult, a fost avansat și a devenit preot iconom stavrofor.
Preotul Lucian Ganea a slujit, timp de circa 35 de ani, la biserica „Constantin și Elena“ din comuna Independența, unde, în decembrie 2014, cu ocazia finalizării lucrărilor de renovare a lăcașului de cult, a fost avansat și a devenit preot iconom stavrofor.

Preotul Lucian Ganea (n. 12 ianuarie 1957), 59 de ani, s-a sinucis (și-a înfipt cuțitul în inimă!) în ziua de vineri, 18 noiembrie 2016, în baia casei sale din Techirghiol, situată pe strada Mihai Eminescu nr. 32, înmormântarea având loc duminică, 20 noiembrie, în cimitirul ortodox al localității, fără să aibă parte de ritualul cuvenit clericilor, ci de cel cuvenit sinucigaşilor.

Era căsătorit și avea trei copii, soția sa lucrând la pangarul bisericii de lemn „Sf. Maria“ din cadrul mănăstirii din Techirghiol.

Lucian Ganea a slujit, timp de circa 35 de ani, la biserica „Constantin și Elena“ din comuna Independența, unde, în decembrie 2014, cu ocazia finalizării lucrărilor de renovare a lăcașului de cult, a fost avansat și a devenit preot iconom stavrofor[1],  titlul onorific ce a reprezentat o recunoaștere a activității sale pastorale deosebite.

În toată perioada cât a slujit la Independența, unde avea și casă parohială, preotul Lucian Ganea s-a bucurat de aprecierea, dragostea și respectul credincioșilor, neavând nicio reclamație la protopopul din zonă sau la Arhiepiscopia Tomisului, astfel că decizia de mutare a acestuia la Potârnichea a fost nu numai nejustificată, dar a produs și stupefacție și nemulțumiri în rândul localnicilor.

Preotul Ganea Lucian a slujit la biserica Sf. Gheorghe din satul Potârnichea, într-o biserică îngrijită și curată, care arată mult mai bine decât unele dintre șandramalele fără autorizație ale lui Teodosie, împrăștiate prin Constanța.
Preotul Ganea Lucian a slujit la biserica „Sf. Gheorghe” din satul Potârnichea, într-o biserică îngrijită și curată, care arată mult mai bine decât unele dintre șandramalele fără autorizație ale lui Teodosie, împrăștiate prin Constanța.

De reținut faptul că această mutare i-au produs preotului mari dezamăgiri, planurile sale fiind să se pensioneze de la această biserică, unde își dăruise jumătate din viață în slujba enoriașilor, dar și toate eforturile materiale și financiare de care a dispus, pentru renovarea acesteia (prin anii ’90, fiind într-o documentare în această localitatea, biserica era abandonată, arătând jalnic, plină de păsări și cuiburile lor!).

Cu toate acestea, el a fost mutat și, în ultimul timp, cam din luna septembrie a acestui an, Lucian Ganea slujea în localitatea Potârnichea, într-o biserică îngrijită și curată, care arată mult mai bine decât unele dintre șandramalele fără autorizație ale lui Teodosie, împrăștiate prin Constanța.

Din discuțiile cu câțiva credincioși din sat am reținut că preotul se plângea deseori de mari dureri la dantură, din care cauză mânca și dormea cu dificultate, dar este greu de crezut că astfel de probleme nu ar fi putut fi rezolvate și, în niciun caz, ar fi fost un motiv de sinucidere!

Niciunul dintre cei intervievați nu a declarat că preotul ar fi avut probleme de viață familială, dar au confirmat că părea frământat de niște probleme numai de el știute.

Preotul Neculai Poalelungi - un penal în slujba inculpatului Teodosie.
Preotul Neculai Poalelungi – un penal în slujba inculpatului Teodosie.
Inculpatul Petrescu Teodosie - o rușine pentru ortodoxie.
Inculpatul Petrescu Teodosie – o rușine pentru ortodoxie.

Cine a(u) determinat[2] sinuciderea preotului?

Surse demne de încredere ne-au adus la cunoștință fapte care, așezate în ecuația cu multe necunoscute a morții prin sinucidere a unui preot ortodox (!!!), pot constitui motive serioase pentru extinderea cercetării penale și stabilirea adevărului.

Se spune că, în săptămâna 14 – 20 noiembrie a.c., Lucian Ganea a fost vizitat la domiciliul său de preotul Neculai Poalelungi[3] (https://rezistenta.ro/lista-cu-gasca-de-preoti-sutinatori-pupincuristi-compromisi-si-care-l-au-tradat-pe-teodosie/), care, ne declară sursele, a venit de două ori și l-a atenționat sever pe Lucian Ganea să își ia catrafusele și să se mute cât mai repede de la biserica din Independența, pentru că, în caz contrar, va fi trimis în judecata Consistoriului[4] Eparhial (un fel de stabor preoțesc)!

Mai mult decât atât, se spune că trimisul Arhiepiscopiei l-a amenințat pe Lucian Ganea că, în caz că se va opune și va întârzia cu mutarea, i se vor găsi lipsuri în gestiunea parohiei din Independența, ceea ce ar fi însemnat trimiterea lui în instanța penală!

Evident că Neculai Poalelungi nu a venit de capul său, ci trimis cu binecuvântarea inculpatului Teodosie, în rândurile preoțimii constănțene fiind arhicunoscute asemenea practici, care, nu o dată, au dus la trimiterea unor preoți la judecata Consistoriului Eparhial, acest „abator preoțesc“ din care niciun preot nu scapă fără o pedeapsă grea, dar și cu traume psihice și prejudicii grave de imagine în fața familiei și a credincioșilor, urmată de caterisire[5] și/ sau trimitere în instanța penală, pentru lipsuri (?) în gestiunile parohiilor pe care le păstoresc.

Nu este deloc exclus ca preotul Lucian Ganea, având, probabil, un fond psihic mai labil, să fi fost grav afectat de aceste amenințări și de perspectiva pierderii dreptului de a sluji cele sfinte, ceea ce ar fi echivalat cu sfârșitul său din toate punctele de vedere.

Pe pământul care acoperă mormântul preotului Lucian Ganea am aflat coroane depuse din partea soției, copiilor, cumnaților, altor preoți, dar niciuna din partea Arhiepiscopiei, care, în mod nerușinat, a declarat că l-a "apreciat vrednicia" și "regretă prodund gestul său". Ticăloșie și fariseism!
Pe pământul care acoperă mormântul preotului Lucian Ganea am aflat coroane de flori depuse din partea soției, copiilor, cumnaților, altor preoți și prieteni, dar nici măcar o floare din partea Arhiepiscopiei, care, în mod nerușinat, a declarat că i-a „apreciat vrednicia” și „regretă profund gestul său”. Ticăloșie și fariseism!

Un preot atât de apreciat, încât Arhiepiscopia l-a ignorat!

 Așadar, Lucian Ganea a fost foarte apreciat de conducerea Arhiepiscopiei Tomisului, având în vedere următoarele:

– nu a avut niciun fel de reclamații din partea credincioșilor.

– în decembrie 2014, cu ocazia finalizării lucrărilor de renovare a bisericii din Independența, a fost avansat și a devenit preot iconom stavrofor.

– la scurt timp după aflarea veștii despre moartea preotului, instituția a declarat că „Nici noi nu ne explicăm ce s-a întâmplat. Preotul Lucian Ganea era un slujitor vrednic al Bisericii, care avea cel mai înalt rang pentru un preot de mir. La sfinţirea bisericii din Independenţa, în 2014, arhiepiscopul Teodosie îi acordase preotului Ganea distincţia de iconom stavrofor. Aceasta îi permitea să poarte crucea pectoral. (…) Regretăm profund acest gest. Nu ne-am aşteptat la aşa ceva, nu ne-am fi dorit să se întâmple“.

Atât de mult i-au apreciat „vrednicia“ Teodosie și gașca sa de ticăloși în ale hoției, distrugerii și jafului și au „regretat atât de profund“ dispariția fratelui lor într-ale celor sfinte, încât l-au ignorat în totalitate și nu numai că nu au fost reprezentați la momentul solemn al înmormântării (chiar în cazul unui sinucigaș!), dar ticăloșii au refuzat să-i trimită la mormânt măcar o coroană/ jerbă de flori!

Comparați cele două situații – cea pentru ochii lumii și cea de fapt -, și veți înțelege fariseismul acestor lichele, niște indivizi capabili de orice și toate îndreptate mai ales împotriva credinței și a oamenilor.

Fotografia lui Arsenie Papacioic - fostul duhovnic al mănăstirii Sf Maria din Techirghiol era ținută de preotul Ganea Lucian pe peretele de la intrarea în casa sa.
Fotografia lui Arsenie Papacioic – fostul duhovnic al mănăstirii „Sf. Maria” din Techirghiol era ținută de preotul Ganea Lucian pe peretele de la intrarea în casa sa.

Mesaj pentru autorii morali

Am avut în vedere și opinia unui frate din breasla celui care a fost preotul Lucian Ganea. Mărturisirea acestuia a fost nu numai extrem de sinceră și la temă, dar se circumscrie și ipotezei, foarte plauzibile, referitoare la existența unui autor moral al acestei sinucideri:

„Întâmplare face să-l fi cunoscut pe acest preot și știu sigur că nu ar fi fost capabil de așa ceva… în condiții normale! Totuși, a făcut gestul fatal! Nimic mai groaznic!

Cum de a putut face așa ceva? Care este mobilul interior al acestei decizii? Se pare că disperarea și o imensă frustrare i-au întunecat mințile. Dincolo de orice ipoteză, în spatele actului suicidal al unui om întreg la cap, stă ceva sau cineva! Așa și în cazul din Constanța!

Ce vreau să spun?! Dacă există oameni care, prin anumite acțiuni, l-au împins pe preotul respectiv la sinucidere, atunci să știe că ei sunt ucigașii lui! Ucigaș ești nu doar dacă produci fizic moartea cuiva, ucigaș ești și dacă ești autorul moral al acelui fapt! Oricum ar fi, însă, Dumnezeu va face dreptate. Aici sau în veșnicie. Pentru autorii morali, ar fi mai bine aici!“

În acest mormânt zace răspunsul la întrebarea "Cine l-a dterminat pe preotul Lucian Ganea să se sinucidă?"
În acest mormânt zace răspunsul la întrebarea „Cine l-a determinat pe preotul Ganea Lucian să se sinucidă?”

Întrebări fără răspunsuri

  • De ce a plecat atât de grăbită de la domiciliu (a doua zi după înmormântare!?!) văduva preotului Ganea?
  • Unde a plecat femeia (vecinii bănuiesc că ar fi plecat, însoțită de doi dintre cei trei copii ai săi, la o mănăstire)?
  • De ce nu a rămas văduva să respecte rânduielile ortodoxe, potrivit cărora mormântul celui dispărut trebuie tămâiat timp de 40 de zile!
  • A plecat la sugestia cuiva ca nu cumva să rămână vulnerabilă la întrebările anchetatorilor și ale jurnaliștilor?
  • Sinucigașul a lăsat ceva scris în urma sa?
  • Ce a făcut/ cum s-a comportat/ cu cine și ce a vorbit Lucian Ganea în cele 12 – 24 de ore dinaintea deciziei sale de a se sinucide?
  • S-a „spovedit“ preotul soției sale despre problemele care îl frământau?
  • Cunoaște aceasta stările (frământări/ nemulțumiri/ frustrări/ alte motive) premergătoare gestului fatal al soțului său?
  • Există dovezi medicale (la domiciliu sau la medicul de familie) despre starea de sănătate a sinucigașului?
  • A inițiat Arhiepiscopia propria cercetare despre cauzele și împrejurările producerii aceste tragedii, în care a murit un salariat al său?

 Precizare: Lucian Ganea nu este singurul preot din cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, care a murit… din astfel de cauze!


[1] Iconom stavrofor – iconom care poartă pe piept o cruce ca recunoaștere a activității sale deosebite pe tărâm pastoral. (Sens biblic) Iconom al tainelor lui Dumnezeu – nume dat în sens metaforic apostolilor și preoților ca păstrători și săvârșitori ai sfintelor taine, nu numai ca propovăduitori.

[2] Art. 191 – Noul Cod Penal, Determinarea sau înlesnirea sinuciderii (Infracţiuni contra vieţii) – (1) Fapta de a determina sau înlesni sinuciderea unei persoane, dacă sinuciderea a avut loc, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 7 ani.

[3] Poalelungi Neculai, preot la parohia  „Sf. Împărați II“, Constanța, șef Audit, omul prin care Teodosie mazilește pe orice preot i se pune pata. Este cenzor al Fundaţiei „Procopie şi Elisabeta“ – Dorna Arini. A fost adus de Teodosie în anul 2005 (de la Galați, unde era revizor contabil la Episcopia Galați, fără să fie preot. Preoții din Episcopia Galațiului vorbesc că „un preot s-a sinucis din cauza faptului că el îi călărea nevasta.“ Ulterior, a făcut un accident cu victime și, pentru că ÎPS Casian nu a vrut să-l facă preot la vârsta de 50 de ani, a venit la Teodosie, „tatăl nelegiuiților, batjocoritorul de canoane“, care l-a făcut preot. Se înțelege de ce este un slugoi credincios al netrebnicului. A venit la Constanța în anul 2005, fiind repartizat la parohia „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ din Viile Noi, Constanţa, unde preot paroh era Iulian Zisu. În același an, între cei doi preoţi a avut loc o altercaţie, care a degenerat în bătaie în toată regula, incident violent în timpul căruia preotul Neculai Poalelungi i-a rupt piciorul preotului Iulian Zisu. Cazul a fost mușamalizat de Teodosie. (http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/eveniment/preotul-zisu-trebuia-sa-fie-smerit-dupa-ce-a-fost-batut-38082.html). Poalelungi Neculai a fost condamnat la o pedeapsă de 8 (opt) luni închisoare (Dosar 4516/ 327/ 05 iulie 2012), pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul, având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/ l alcool pur în sânge, pedeapsă aplicată în temeiul art. 87, alin. 1 din O.U.G. 195/ 2002 republicată, cu aplicarea dispozițiilor art. 3201 Cod Procedură Penală. Este posesor de vilă nou-nouță la Techirghiol.

[4] Consistoriu – instanță judecătorească ecleziastică; organ administrativ și disciplinar în conducerea unor biserici.

[5] Caterisire – a scoate din funcția de preot; a răspopi.

 

Comentează pe Facebook

Articolul precedentJos masca de patriarh, DANIEL CIOBOTEA!
Articolul următorPoftă bună la mâncat fasole cu ciolan de 1 Decembrie – Ziua Rușinii Naționale!
CUMPĂNĂ C. CONSTANTIN - jurnalist • licenţiat al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice „David Ogilvy”; •1995-coautor la realizarea filmului pentru TV „Am muncit ca să te cresc“ - premiul pentru „Cel mai bun film de anchetă pe anul 1995“; •1995-coautor la realizarea filmului pentru TV „Şi Dumnezeu se odihnește“, despre catastrofa navală din 4/5 ianuarie 1995, filmt selectat pentru concursul A.P.T.R.-1996; •1996-realizator al filmului pentru TV „Oameni pe care numai Iisus îi poate săruta“, despre viaţa oamenilor bolnavi de lepră din Dispensarul din Tichileşti-Tulcea; selectat pentru concursul A.P.T.R.-1996; selectat pentru Festivalul MEDIAFEST-Costineşti-1996, nominalizat pentru Gala Laureaţilor; •1990-2008-autor a numeroase ştiri, anchete, investigaţii, reportaje, interviuri, precum şi realizator de emisiuni pentru televiziune; •2006-autorul cărţii „Tragedia navei «Independența»“; •2007-coautorul cărţii „Catastrofa navei «Unirea»“; •2008-coautorul cărţii „Naufragiul navelor «Paris» şi «You Xiu»“; •2009-autorul cărţii „Terente“ (vol. I şi II); •2011-coautorul cărţii „Amintiri despre o flotă pierdută“ (vol. I şi II); •2011-membru de onoare al Ligii Militarilor Profesioniști; •2011-membru al Ligii Navale Române; • 2017 - "Elena de la Dunăre și Mare" - Film documentar (Elena Roizen), Redactor.